Zahărul este una dintre cele mai rapide surse de energie pentru organism, dar efectele sale încep cu mult înainte să simțim plăcerea gustului dulce. În doar câteva minute după ce ai consumat zahăr, corpul intră într-o adevărată "furtună metabolică", în care mai multe sisteme lucrează simultan pentru a-l absorbi, transforma și utiliza. Iată ce se întâmplă pas cu pas.
Primele secunde: papilele gustative trimit semnalul "dulce"
Când gustul dulce ajunge pe limbă, receptorii specializați transmit instant semnale către creier. Ariile responsabile de recompensă se activează și eliberează dopamină. Acesta este motivul pentru care zahărul poate genera plăcere și chiar comportamente repetitive de consum.
Acest proces nu are legătură cu calorii sau digestie; este pur neurochimic și apare imediat.
În primele 10 minute: creșterea rapidă a glicemiei
Zahărul simplu (glucoză, fructoză, zaharoză) nu necesită digestie complexă. Odată ajuns în stomac și apoi în intestin, este absorbit foarte rapid în sânge. Glucoza trece în circulație aproape instant, ceea ce duce la o creștere bruscă a glicemiei.
Dacă ai consumat dulciuri pe stomacul gol, acest vârf glicemic este și mai abrupt.
Pancreasul intră în acțiune: secreția de insulină
La câteva minute după creșterea glicemiei, pancreasul secretă insulină. Aceasta este cheia care permite glucozei să pătrundă în celule, unde este folosită pentru energie.
Dacă ai un consum frecvent de zahăr, pancreasul ajunge să elibereze insulină din ce în ce mai des și mai mult, ceea ce poate duce în timp la rezistență la insulină.
Zahărul intră în celule: explozia de energie
Insulina transportă glucoza către:
- mușchi - pentru energie imediată sau pentru depozitare sub formă de glicogen
- ficat - unde o parte din glucoză este transformată tot în glicogen
- creier - principalul consumator de glucoză.
Acesta este momentul în care începi să simți „boost-ul” de energie după un desert.
Ficatul procesează fructoza
Dacă dulcele conține fructoză (zahăr de masă, siropuri, sucuri), ficatul este singurul capabil să o metabolizeze. În exces, fructoza poate fi transformată în grăsime hepatică. Acesta este unul dintre motivele pentru care consumul exagerat de zahăr favorizează steatoza hepatică (ficatul gras).
Efectul de scurtă durată: scăderea glicemiei
După ce insulina a "curățat" sângele de glucoză, nivelul glicemiei începe să scadă. Dacă secreția a fost prea mare, apare hipoglicemia reactivă. Simptomele pot include:
- oboseală
- tremur
- iritabilitate
- foame intensă.
Aceasta este senzația de "poftă imediată de ceva dulce" care apare la 30 - 90 de minute după consum.
Efectele în creier: ciclul recompensei
Zahărul activează circuitele dopaminergice. Dacă organismul este expus repetat la aceste vârfuri, creierul poate "cere" din ce în ce mai mult zahăr pentru a obține aceeași senzație de plăcere. De aici apare comportamentul compulsiv de consum și dificultatea de a renunța la dulciuri.
Inflamația și stresul oxidativ
Un aport mare de zahăr într-un timp scurt determină eliberarea de radicali liberi și stimulează procesele inflamatorii. Pe termen scurt, impactul nu este periculos, dar pe termen lung duce la îmbătrânire accelerată, probleme metabolice și risc cardiovascular crescut.
Ce se întâmplă în orele următoare
După câteva ore, corpul revine la normal. Glicogenul este utilizat ca sursă de energie, iar organismul intră din nou în stare de echilibru. Totuși, dacă aportul de zahăr este frecvent, aceste cicluri metabolice se repetă constant, solicitând excesiv atât pancreasul, cât și ficatul.