De ce pe vremuri oamenii erau mai slabi și care este motivul pentru care ne îngrășăm chiar dacă nu prea mâncăm.
Într-o eră în care alimentația este din ce în ce mai accesibilă și mai ușor de procurat, creșterea în greutate devine o preocupare tot mai mare pentru mulți dintre noi. Dar ce se află la baza acestui fenomen?
Dr. Bogdan Timar, medic primar diabet și președinte al Societății Române de Diabet, explică într-un interviu exclusiv la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News cum echilibrul energetic al organismului nostru s-a schimbat dramatic în ultimele secole și ce efecte are acest lucru asupra sănătății.
"Dacă ar fi să ne gândim la modalitatea în care organismul nostru, în linii foarte mari funcționează din punct de vedere energetic, avem o cantitate de energie necesară pe care o consumă organismul nostru pentru a trăi și pentru a desfășura activități recurente.
E vorba de consum, necesarul nostru real energetic zilnic. Pe de altă parte, avem energia care provine din hrană. În situații normale, firești am avea nevoie să avem un aport energetic prin alimentație egal cu necesarul organismului nostru, caz în care ar exista acest echilibru.
Un echilibru ce ne-ar poziționa pe un trend stabil din punct de vedere al kilogramelor pe care le avem și un echilibru care cu siguranță, de fapt, ar genera această componentă stabilă de echilibru energetic al organismului.
Lucrul acesta de-a lungul istoriei omenirii era constant deoarece erau puține situațiile în care persoanele puteau intra în posesia unei cantități mai mare energetică prin hrană, deoarece exista o penurie a alimentației.
În urmă cu nu mai puțin de aproximativ 500 de ani și nu mă întorc foarte mult pe această linie evolutivă a speciei noastre, care, desigur, se poate întoarce făcând referire la homosapiens, undeva la 200.000 de ani în urmă, doar cu 500 de ani în urmă, din punct de vedere economic și social, supraviețuitorii acelei perioade aveau nevoie să depună un exercițiu fizic în cuantum de aproximativ 0,9 kilocalori în medie, prin activitate profesională, pentru a intra în posesia unei kilocalorii alimentare", a explicat prof. dr. Bogdan Timar, medic primar diabetolog și președintele Societății Române de Diabet.
Echilibru energetic - FOTO: Freepik
Hrana cu un conținut caloric mai mare este adesea mai ieftină și mai ușor de procurat, ceea ce contribuie la creșterea consumului de alimente, chiar și atunci când organismul nu are nevoie de acea cantitate de energie.
"În momentul în care socio-economic lucrurile s-au schimbat și disponibilitatea hranei a crescut, mai mult decât atât, avem nevoie să depunem un efort energetic mai redus prin prisma consumului de kilocalorii pentru a obține hrana respectivă, vorbim aici de activitățile profesionale, preponderent sedentare, dezechilibrul acesta este accentuat
În momentul de față, dacă ar fi de fapt să facem un sondaj la nivel global și aici vorbim și de statele mai avansate din punct de vedere al condițiilor economice și profesionale, precum și statele care acum sunt în curs de dezvoltare, acest dezechilibru ne indică în medie, pentru a intra în posesia unei kilocalorii prin alimentație, avem nevoie să consumăm aproximativ doar 0,1 kilocalorii prin activitate fizică aferentă acestor componente profesionale, astfel încât toate acestea încurajează acest dezechilibru", a mai precizat prof. dr. Bogdan Timar, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Sedentarismul, caracterizat printr-un nivel scăzut de activitate fizică, este un fenomen tot mai des întâlnit în societățile moderne. Majoritatea activităților profesionale și de zi cu zi presupun o mare parte de timp petrecut pe scaun, în fața unui birou sau a unui ecran, ceea ce duce la un consum redus de energie și la un stil de viață sedentar.
Acest comportament este asociat cu o serie de riscuri pentru sănătate, inclusiv creșterea riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, obezitate și chiar cancer.
"Mai mult decât atât, știm că activitățile recreative, de data aceasta, în special în rândul populației tinere, nu mai se fac cu consum energetic. Vedem din ce în ce mai puțin copii care merg pe terenul de joacă afară, având o activitate fizică.
Pe de cealaltă parte, activitatea inclusiv recreațională, este de data aceasta una sedentară, în fața unui ecran, în fața unei console de jocuri, ceea ce face ca dezechilibrul acesta să fie accentuat, în paralel cu o tendință îngrijorătoare, și anume aceea că în zilele noastre, din păcate, hrana cu un conținut caloric mai concentrat, de regulă, este mai ușor de procurat și mai ieftină.
Toate acestea, de fapt, ne duc la această observație îngrijorătoare, în care ne vom da seama că e foarte ușor să avem un raport energetic mai crescut, să mâncăm mai mult decât organismul nostru ar avea nevoie.
Organismul nostru ori de câte ori va detecta acest surplus energetic, va depozita energia respectivă sub formă de țesut adipos, întocmai pentru a putea fi utilizată pentru zilele negre.(…)
Acesta e și motivul pentru care organismul nostru, de-a lungul evoluției sale, și-a dezvoltat acele mecanisme prin care ori de câte ori apare un exces energetic disponibil, nu risipește excesul energetic, respectiv ce-l depozitează sub formă de țesut adipos, astfel încât în momentele în care accesul la hrană nu există, nu e disponibil, să poată utiliza din acele rezerve pentru supraviețuire.
Desigur, pe toată această durată era o caracteristică dezirabilă, pentru că era o caracteristică ce ne ajuta pe noi ca specie, să supraviețuim", a mai precizat prof. dr. Bogdan Timar, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Vezi mai multe în VIDEO:
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.
