Un studiu condus de cercetători de la Universitatea Case Western Reserve susține că pacienții cu demență prezentau un risc semnificativ crescut de COVID-19 - iar riscul era mai mare încă pentru afro-americanii cu demență.
”Rezultatele noastre subliniază cât de important este să protejăm persoanele cu demență de la dobândirea SARS-CoV2, deoarece acestea prezintă un risc mai mare de boală severă decât cele fără demență. (…) Acești pacienți pot constitui o altă categorie vulnerabilă. Cu toate acestea, este nevoie de mai multă muncă pentru a înțelege mecanismul prin care se produce acest lucru”, a afirmat co-autorul studiului, Pamela Davis, decan emerit al Școlii de Medicină Case Western Reserve, potrivit unui comunicat al universității citate.
Cercetătorii cred că riscul de COVID ar fi mai mare pentru pacienții cu demență din mai multe motive precum: pot fi mai susceptibile la contractarea COVID-19 din cauza deteriorării barierei hematoencefalice care poate permite anumitor viruși și bacterii să ajungă mai ușor la creier.
În plus, demența poate interfera cu capacitatea unei persoane de a purta o mască, de a se distanța fizic de ceilalți sau de a-și curăța frecvent mâinile. Mai mult, afecțiuni precum bolile cardiovasculare, diabetul, obezitatea și hipertensiunea sunt factori de risc atât pentru demență, cât și pentru COVID-19 și sunt asociați cu rezultate mai slabe.
În urma analizei dosarelor medicale electronice de la 360 de spitale și 317.000 de furnizori din SUA, cercetătorii au observat următoarele:
*șansele de a contracta COVID-19 au fost de două ori mai mari la pacienții cu demență comparativ cu cei fără demență; riscul a variat în funcție de afecțiune;
*pacienții cu demență vasculară au avut cel mai mare risc - cu cote de peste trei ori mai mari - urmat de pacienții cu demență presenilă, demență senilă, boala Alzheimer și demență post-traumatic;
*cotele afro-americanilor cu demență care au contractat COVID-19 au fost de aproape trei ori mai mari decât pentru caucazienii cu demență;
*sexul nu a avut efecte suplimentare asupra riscului de COVID-19 la pacienții cu demență, în timp ce vârsta nu a avut efecte suplimentare la pacienții cu demență în general și în mod specific Alzheimer.
*riscul general de spitalizare pe parcursul celor șase luni pentru adulții cu COVID-19 a fost de 25,17%.
În lume trăiesc peste 50 de milioane de oameni care suferă de Alzheimer și alte forme de demență.
Studiul științific poate fi parcurs AICI.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.