Paralizia facială, denumită medical paralizia Bell este o afecțiune care provoacă slăbiciune bruscă a mușchilor de pe o parte a feței. În cele mai multe cazuri, slăbiciunea este temporară și se îmbunătățește semnificativ pe parcursul săptămânilor. Slăbiciunea face ca jumătate din față să pară că se prăbușește. Zâmbetele sunt unilaterale, iar ochiul de pe partea afectată rezistă închiderii.
Paralizia Bell este, de asemenea, cunoscut sub numele de paralizie facială periferică acută de cauză necunoscută. Poate apărea la orice vârstă. Cauza exactă este necunoscută. Experții cred că este cauzată de umflarea și inflamația nervului care controlează mușchii de pe o parte a feței. Ar putea fi cauzată de o reacție care apare după o infecție virală, notează Mayo Clinic.
Simptomele încep de obicei să se îmbunătățească în câteva săptămâni, cu recuperare completă în aproximativ șase luni. Un număr mic de oameni continuă să aibă unele simptome de paralizie Bell pentru viață. Rareori, paralizia lui Bell apare de mai multe ori.
Semnele și simptomele paraliziei faciale apar brusc și pot include:
- Debutul rapid al slăbiciunii ușoare până la paralizia totală pe o parte a feței - care apare în câteva ore până la zile
- Modificarea expresiilor feței și dificultăți în a face expresii faciale, cum ar fi închiderea ochilor sau capacitatea de a zâmbi
- Durere în jurul maxilarului sau în sau în spatele urechii pe partea afectată
- Sensibilitate crescută la sunet pe partea afectată
- Cefalee
- Pierderea gustului
- Modificări ale cantității de lacrimi și salivă pe care le produceți
În cazuri rare, paralizia facială poate afecta nervii de pe ambele părți ale feței.
Solicitați imediat ajutor medical dacă vă confruntați cu orice tip de paralizie, deoarece este posibil să aveți un accident vascular cerebral. Paralizia facială nu este cauzată de un accident vascular cerebral, dar poate provoca simptome similare.
Dacă aveți slăbiciune facială sau salivară, trebuie să solicitați asistență medicală pentru a afla cauza care stă la bază și severitatea bolii.
Deși motivul exact pentru care apare paralizia facială nu este clar, este adesea legată de o infecție virală. Virusurile care au fost legate de paralizia facială includ virusuri care provoacă:
- Răni și herpes genital (herpes simplex)
- Varicela și zona zoster (herpes zoster)
- Mononucleoză infecțioasă (Epstein-Barr)
- Infecții cu citomegalovirus
- Boli respiratorii (adenovirus)
- Rujeola germană (rubeolă)
- Oreion (virusul oreionului)
- Gripă (gripă B)
- Boala mâinilor și a gurii (coxsackievirus)
Nervul care controlează mușchii faciali trece printr-un coridor îngust de os în drum spre față. În paralizia facială, nervul devine inflamate și umflat - de obicei, fiind legat de o infecție virală. Pe lângă mușchii faciali, nervul afectează lacrimile, saliva, gustul și un os mic în mijlocul urechii.
Paralizia facială apare mai des la persoanele care:
- Sunt însărcinate, mai ales în al treilea trimestru, sau care se afla în prima săptămână după naştere
- Aveți o infecție respiratorie superioară, cum ar fi gripa sau o răceală
- Au diabet zaharat
- Au hipertensiune arterială
- Au obezitate
Atacurile recurente de paralizie facială sunt rare. Dar când se repetă, există adesea un istoric familial de atacuri recurente. Acest lucru sugerează că paralizia facială ar putea avea ceva de-a face cu genele tale.
Un caz ușor de paralizie facială dispare de obicei în decurs de o lună. Recuperarea după un caz mai sever în care fața a fost complet paralizată poate varia. Complicaţiile pot include:
- Deteriorarea ireversibilă a nervului facial.
- Regenerarea neregulată a fibrelor nervoase. Acest lucru poate duce la contracția involuntară a anumitor mușchi atunci când încercați să mutați alți mușchi. De exemplu, atunci când zâmbești, ochiul de pe partea afectată se poate închide.
- Orbire parțială sau totală a ochiului care nu se va închide. Acest lucru este cauzat de uscăciunea excesivă și zgârierea acoperirii clare de protecție a ochiului (corneea).
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.