Ce trebuie să știi dacă mănânci struguri. Ce se întâmplă cu digestia și cu intestinul.
Strugurii roșii sunt cunoscuți pentru conținutul lor de antocianine. Sunt substanțele care dau fructelor culoarea intensă și care sunt cercetate pentru efectele lor antioxidante.
Dar apare o întrebare importantă și anume ce se întâmplă cu aceste substanțe după ce mâncăm strugurii?
Cercetătorii de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca au urmărit acest proces în laborator, potrivit cercetării publicate în MDPI. Au analizat trei soiuri de struguri roșii: Fetească Neagră, Merlot și Pinot Noir.
Rezultatele arată că o parte dintre substanțele din struguri rezistă în timpul digestiei, însă multe dintre ele se pierd pe măsură ce procesul continuă.
În prima parte a digestiei, antocianinele rezistă relativ bine. Stomacul are un mediu foarte acid, iar acest lucru le permite să rămână mai stabile pentru o perioadă.
Situația se schimbă însă după ce alimentele ajung în intestin. Acolo, condițiile sunt diferite, iar o parte dintre antocianine se degradează.
Cu alte cuvinte, faptul că un aliment conține o anumită substanță nu înseamnă că întreaga cantitate din acea substanță va rămâne intactă până la finalul digestiei. Este una dintre ideile importante ale cercetării.
Dintre cele trei soiuri analizate, Fetească Neagră s-a remarcat printr-un conținut mai ridicat de compuși antioxidanți în testele efectuate de cercetători. Asta nu înseamnă că Fetească Neagră este automat "cel mai sănătos" soi de strugure.
Cantitatea de astfel de substanțe poate fi influențată de soi, de condițiile în care au crescut strugurii și de alți factori. Important este că cercetătorii au putut observa diferențe între soiuri și au urmărit apoi ce se întâmplă cu aceste substanțe în timpul digestiei.
Aici apare partea cea mai interesantă a studiului. Cercetătorii au vrut să afle dacă anumite proteine din lapte pot proteja antocianinele în timpul digestiei. Au testat două proteine, iar α-cazeina a avut cel mai evident efect. În prezența acestei proteine, o cantitate mai mare de antocianine a rămas după digestia simulată în laborator.
Efectul a fost observat atât în etapa care imită digestia din stomac, cât și în cea care imită digestia din intestin. Practic, proteina din lapte pare să fi ajutat o parte dintre substanțele din struguri să reziste mai bine.
Studiul nu arată că oamenii ar trebui să combine strugurii cu lapte și nici că această combinație ar aduce automat mai multe beneficii pentru sănătate.
Cercetarea a fost realizată în laborator, prin simularea procesului de digestie. Cercetătorii nu au urmărit persoane care au mâncat struguri și au băut lapte. Prin urmare, rezultatul este interesant pentru cercetare, dar nu reprezintă o recomandare alimentară.
Studiul a mai inclus un experiment de laborator în care extractul de Fetească Neagră a fost testat pe celule de melanom de șoarece. Extractul a redus viabilitatea acestor celule în condițiile experimentului.
Este însă foarte important ce înseamnă și ce nu înseamnă acest rezultat. Nu demonstrează că strugurii tratează cancerul și nici că pot preveni melanomul. A fost un experiment realizat pe celule, nu pe pacienți. Pentru a vorbi despre un posibil efect asupra cancerului ar fi nevoie de cercetări mult mai ample, inclusiv studii pe oameni.
Studiul cercetătorilor români atrage atenția asupra unui lucru pe care îl uităm atunci când vorbim despre alimente. Nu este suficient să știm ce conține un aliment. Contează și ce se întâmplă cu acele substanțe după ce alimentul este digerat.
În cazul strugurilor roșii, o parte dintre antocianine rezistă în stomac, dar multe se pierd mai târziu, în intestin. Experimentul arată că α-cazeina, o proteină din lapte, poate proteja într-o anumită măsură aceste substanțe în timpul digestiei simulate.
Rămâne însă de stabilit dacă același efect apare și în organismul uman și, mai ales, dacă păstrarea unei cantități mai mari de antocianine duce la un beneficiu concret pentru sănătate.