Mulți oameni reduc drastic mâncarea pentru a slăbi, însă rezultatul poate fi opus. Subalimentarea afectează metabolismul, hormonii și modul în care corpul gestionează energia, ceea ce poate duce inclusiv la creștere în greutate.
Atunci când aportul caloric scade prea mult, organismul intră într-un mod de economisire. Metabolismul se adaptează, iar cheltuiala energetică zilnică scade. Acest mecanism face pierderea în greutate tot mai dificilă și favorizează acumularea kilogramelor odată cu revenirea la un aport normal, potrivit Health News.
Scăderea în greutate nu înseamnă doar pierdere de grăsime. O parte importantă provine din masa musculară. Mai puțin mușchi înseamnă un metabolism bazal mai scăzut și un risc mai mare de îngrășare pe termen lung.
După restricții alimentare prelungite, corpul consumă mai puțină energie decât ar fi normal. În același timp, hormonii foamei cresc, iar senzația de sațietate scade. Acest dezechilibru favorizează episoadele de supraalimentare.
Subalimentarea apare atunci când organismul nu primește suficiente calorii și nutrienți pentru funcțiile de bază. Pe termen lung, acest deficit duce la malnutriție, oboseală cronică și probleme metabolice.
Sărirea meselor favorizează excesele alimentare ulterioare. Sedentarismul, hipotiroidismul sau sindromul ovarelor polichistice pot îngreuna controlul greutății chiar și în deficit caloric.
Trei mese pe zi, cu proteine, carbohidrați și grăsimi sănătoase, susțin echilibrul metabolic.
Foamea și sațietatea oferă indicii clare despre nevoile reale ale organismului.
Un dietetician sau un terapeut poate ajuta la corectarea relației cu mâncarea. Subalimentarea cronică poate ascunde tulburări alimentare serioase și nu trebuie ignorată.