De zeci de ani, am auzit aceeași frază: "micul dejun este cea mai importantă masă a zilei". Părinții o repetă, medicii o confirmă, iar companiile alimentare o imprimă pe cutiile de cereale. Dar un nou val de cercetări arată că acest mit ar putea fi depășit.
O meta-analiză publicată în Psychological Bulletin, bazată pe date de la peste 3.400 de persoane din 63 de studii, arată că nu există diferențe semnificative în performanța cognitivă între persoanele care au mâncat și cele care au sărit peste o masă. Diferența medie a fost de doar 0,02 unități standard, adică practic zero.
Rezultatele au fost surprinzătoare: participanții care au sărit peste micul dejun nu au fost mai lenți, mai confuzi sau mai neatenți. De fapt, modelele statistice au arătat chiar o șansă de 25% ca cei care au postit să se descurce ușor mai bine - o diferență mică, dar interesantă.
Cu alte cuvinte, a sări peste micul dejun nu te face mai puțin "ascuțit" mental.
Creierul tău folosește în mod normal glucoza, zahărul obținut din alimente. Când nu mănânci timp de mai multe ore, rezervele de zahăr scad, dar organismul activează un mecanism de rezervă: transformă grăsimea în cetone, o sursă alternativă de energie.
Practic, e ca un automobil hibrid care trece automat de la benzină la energie electrică. Funcționează la fel de bine, doar cu alt tip de combustibil.
Această adaptabilitate este una ancestrală - oamenii preistorici treceau adesea prin perioade lungi fără hrană, dar creierul trebuia să rămână vigilent pentru a supraviețui.
Cercetătorii Christoph Bamberg și David Moreau au analizat efectele postului asupra atenției, memoriei și capacității de decizie. Au comparat rezultate după perioade de 3 ore până la 2 săptămâni de post, iar concluzia a fost clară:
Postul de 8, 12 sau chiar 16 ore nu afectează funcțiile cognitive într-un mod semnificativ.
Un detaliu curios: performanțele au scăzut doar când participanții priveau imagini cu mâncare. În fața unor teste neutre, rezultatele au fost identice. Așadar, foamea te distrage mai mult psihologic decât fiziologic.
Pentru copii, micul dejun rămâne esențial. Creierul lor este în dezvoltare și are nevoie de un flux constant de energie. Studiile arată că elevii care mănâncă dimineața au o concentrare și o memorie mai bune.
La adulți sănătoși, creierul s-a adaptat deja să gestioneze variațiile energetice. Așadar, sărirea peste o masă nu afectează atenția sau claritatea mentală. Dacă ai o zi aglomerată și nu apuci să mănânci, nu e o tragedie.
Un aspect fascinant descoperit în cercetare: percepția despre post influențează rezultatul.
Într-un experiment, participanții care credeau că postul le va îmbunătăți concentrarea s-au descurcat mai bine decât cei care se temeau că îi va face letargici - deși ambele grupuri erau la fel de flămânde.
Așadar, efectul placebo joacă un rol uriaș: dacă te aștepți să te simți obosit fără mic dejun, cel mai probabil chiar așa va fi.
Mulți critici ai postului intermitent spun că pauzele lungi între mese pot afecta concentrarea. Dar meta-analiza arată contrariul: nu există dovezi că postul scade performanța mentală.
În unele cazuri, după adaptare, participanții au arătat ușoare îmbunătățiri cognitive.
Totuși, este nevoie de mai multe studii pe persoane în vârstă sau cu afecțiuni medicale, pentru a confirma siguranța pe termen lung.
Mitul potrivit căruia "micul dejun e esențial pentru creier" nu are susținere științifică pentru adulții sănătoși.
Creierul uman a fost construit să rămână alert, chiar și în lipsa alimentelor imediate. Așa că, data viitoare când pleci grăbit la serviciu fără să mănânci, nu te învinovăți: creierul tău nu se oprește, doar își schimbă combustibilul.
Măceșele, alături de gustul lor dulce-acrișor, sunt bogate în vitamine și antioxidanți, având numeroase beneficii pentru sănătate.
Acestea sunt cele mai indicate fructe de vară pentru diabetici.