Crezi că berea fără gluten e sigură? Studiul care dă peste cap tot ce știai

Halbă cu bere

Berea etichetată ca fiind fără gluten nu este neapărat lipsită de compuși care pot provoca probleme digestive, arată un studiu realizat de grupul de cercetare GLUTEN3S al University of the Basque Country. Cercetătorii au identificat în berile fără gluten obținute din orz prezența fructanilor și a proteinelor de tip amilază/ tripsină inhibitor (ATI), substanțe asociate cu balonare, gaze și dureri abdominale la persoanele sensibile. Conținutul acestora este comparabil cu cel din berile clasice cu gluten, potrivit rezultatelor publicate în Journal of Food Composition and Analysis.

Creșterea cererii pentru produse fără gluten a determinat industria berii să dezvolte sortimente speciale din orz supus unor procese de eliminare a glutenului. Studiul realizat pe 60 de probe de bere din Spania – cu și fără gluten – arată însă că absența glutenului nu înseamnă automat absența altor compuși care pot irita sistemul digestiv.

Fructanii și proteinele ATI, substanțe ignorate în mod curent

Cercetarea s-a concentrat pe două tipuri de molecule naturale din cereale. Fructanii sunt carbohidrați complecși prezenți în mod natural în alimente precum orzul, grâul, ceapa sau usturoiul. Deși au efecte prebiotice benefice, ei pot declanșa balonare și dureri abdominale la persoanele sensibile.

Fructanii fac parte din categoria FODMAP, un grup de carbohidrați care pot provoca simptome gastrointestinale la persoanele cu sindrom de colon iritabil. În multe cazuri, reducerea temporară a alimentelor bogate în FODMAP ajută la ameliorarea simptomelor.

Proteinele ATI, pe de altă parte, au rol de protecție a plantelor împotriva dăunătorilor, dar pot activa sistemul imunitar în organismul uman. Mai multe studii le indică drept un factor important în sensibilitatea non-celiacă la gluten, fiind asociate cu disconfort digestiv și uneori cu procese inflamatorii.

Diferențe minime între berea cu gluten și cea fără gluten

Rezultatele arată că nu există diferențe semnificative între berile cu gluten și cele fără gluten în ceea ce privește conținutul de fructani și proteine ATI. Deși berile fără gluten respectă legislația și sunt sigure pentru persoanele cu boală celiacă, prezența acestor compuși ar putea explica de ce unii consumatori continuă să se confrunte cu disconfort digestiv chiar și atunci când aleg produse „gluten-free”.

„Am deschis o nouă direcție de cercetare pentru a explica simptomele resimțite de persoanele care consumă bere fără gluten, dincolo de abordările clasice axate pe peptidele imunogene”, a declarat Jonatan Miranda, autorul principal al studiului și membru al grupului GLUTEN3S.

Propunere pentru etichetare mai detaliată

Analiza a mai arătat că nivelul fructanilor și al proteinelor ATI poate varia în funcție de extractul inițial, concentrația alcoolică sau chiar de diferențele dintre loturile de producție. Aceste variații indică necesitatea unor controale suplimentare, similare celor existente deja pentru detectarea glutenului.

Pornind de la aceste concluzii, cercetătorii propun introducerea unei etichetări complementare, care să permită identificarea berilor cu conținut scăzut de fructani. O astfel de măsură ar ajuta persoanele cu sensibilitate digestivă sau intoleranță la FODMAP să facă alegeri mai informate.

„Alte țări lucrează deja în această direcție”, a precizat Miranda. Studiul a testat și confirmat eficiența unor noi metode analitice capabile să detecteze fructanii și proteinele ATI, oferind industriei berii instrumente mai precise pentru controlul compoziției produselor și cercetătorilor date mai fiabile pentru studiile de nutriție și sănătate digestivă.

Articole similare