Puține obiceiuri alimentare sunt atât de ușor de recunoscut caa pofta de "ceva dulce" după masă sau nevoia de "ceva sărat".
Probabil ți s-a întâmplat ca după ce ai terminat un desert să vrei ceva sărat și fără să-ți dai seama să cauți chipsuri, alune sau orice altă gustare sărată. Sau după ce ai mâncat ceva sărat să vrei ceva dulce.
De ce se întâmplă asta?
Ei bine, Mihaela Bilic a explicat că dulcele e legat mai ales de plăcere și confort, în timp ce sarea ține de funcții de bază ale organismului.
De aici ar veni contrastul care ne împinge să alternăm gusturile și uneori să intrăm într-un cerc din care ieșim cu greu.
"Vi s-a întâmplat vreodată să simţiţi nevoia să mâncaţi ceva sărat după ce aţi consumat un produs dulce? Nu sunteţi singurii. Această succesiune e nu doar firească, ci ea se poate repeta la nesfârşit, reciproca e la fel de valabilă: după ceva sărat, merge tare bine ceva dulce!
De unde vine această nevoie, ce mecanisme digestive sau metabolice o declanşează, de ce organismul nostru cere acest contrast, această succesiune?
Răspunsul o să vă amuze şi e mai puţin ştiinţific decât v-aţi aştepta. Ei bine, fiecare din cele 2 gusturi sunt cerute de zone diferite din corpul nostru şi satisfac nevoi diferite.
Nu mai trebuie demonstrat, dulcele place creierului, ne anesteziază, ne linişteşte, ne dă o stare de bine. Corpul nu are nevoie de dulce, mai mult chiar, nu ştie să ceară dulce. Zahărul este un moft, ceva adresat excusiv plăcerii şi nu ne hrăneşte, are doar calorii goale.
Care este ingredientul fără de care n-am putea trăi, de care depinde viaţa şi sănătatea noastră? Ei bine, sarea. Sau mai bine spus apa şi sarea, obligatoriu împreună.
Fără sare apa nu poate fi menţinută în celule, ca urmare ne-am deshidrata şi am muri, deci corpul are grijă să ceară sare, ştie să facă asta. Nu degeaba sarea în bucate este binevenită, fară sare nimic nu are gust.
Concluzia: corpul cere sare iar capul cere zahăr, ca şi cum am avea 2 fiinţe în interiorul nostru care cer să fie satisfăcute.
Nu e nimic mai firesc decât un mic desert la finalul unei mese, o arată tradiţiile culinare din lumea întreagă. E normal ca după ce ne hrănim corpul, să-i dăm şi creierului un mic premiu de liniştire, ca să fie cuminte şi ascultător.
Când apar problemele? Când capul nostru o ia razna şi cere mereu recompense, iar şi iar.
Nu pentru că aşa i s-a năzărit, ci pentru că zahărul (dar şi pâinea şi făinoasele) sunt cel mai eficient anestezic pentru tristeţe, anxietate, nemulţumire, energie negativă, stres, oboseală.
Creierul caută confortul şi starea de bine, corpul caută supravieţuirea iar noi ne trezim captivi în cercul dulce-sărat şi iar dulce care trebuie compensat cu sărat", a scris nutriționistul Mihaela Bilic pe rețelele de socializare.