Un studiu publicat în iunie 2025 în Molecular Neurodegeneration arată că până la 45% din riscul de demență ar putea fi redus prin factori modificabili, în special prin exercițiu fizic și alimentație. Cercetătorii explică faptul că aceste obiceiuri cresc nivelul BDNF (brain-derived neurotrophic factor), o proteină esențială pentru neuroplasticitate - capacitatea creierului de a se adapta, învăța și reține informații.
"Mersul pe jos și dieta sunt două dintre cele mai simple modalități cunoscute de a crește BDNF, o proteină-cheie care ajută celulele creierului să crească, să se repare și să comunice. Nivelurile mai ridicate de BDNF sunt asociate clar cu o memorie mai bună și un declin cognitiv mai lent", spune dr. Alexander Zubkov, neurolog și membru al consiliului consultativ 1MD Nutrition, specializat în tulburări neurodegenerative și medicină funcțională, potrivit HuffPost.
Potrivit lui Zubkov, întârzierea bolii nu înseamnă prevenirea completă a acesteia, ci încetinirea apariției simptomelor.
"Când vorbim despre ‘întârzierea Alzheimerului’, nu vorbim despre prevenirea completă a bolii. Este vorba despre încetinirea ritmului în care simptomele apar sau progresează. Pentru cineva care începe să experimenteze primele schimbări în creier, asta poate însemna câțiva ani în plus de claritate și independență. Este semnificativ, explică el.
Un studiu publicat în Brain Sciences în 2025 a arătat că mersul, în special cel moderat sau susținut, crește nivelul BDNF cu aproximativ 11%.
"Ceva la fel de banal precum o plimbare zilnică în pas vioi crește fluxul de sânge și oxigenarea creierului, ceea ce stimulează natural eliberarea de BDNF", spune Zubkov.
"Majoritatea datelor indică un interval realist de 7.000 - 8.000 de pași pe zi pentru sănătatea creierului și a inimii. Este echivalentul a 4,8 - 6,4 kilometri, adică cam o oră de mers", adaugă specialistul.
El recomandă un ritm vioi - suficient de rapid pentru a putea vorbi, dar nu cânta - și menținerea consecvenței, fără a renunța dacă se ratează câteva zile.
Alimentația joacă un rol important, iar studiul evidențiază rezultate pozitive prin dieta MIND - un hibrid între dieta mediteraneană și dieta DASH (folosită pentru controlul hipertensiunii). Aceasta include cereale integrale, legume verzi, nuci, ulei de măsline, fructe de pădure și chiar vin roșu, consumat cu moderație.
"Asocierea mersului cu alimente bogate în nutrienți oferă creierului ‘materialele de construcție’ necesare pentru a rămâne rezistent", spune Zubkov.
El recomandă în special acizii grași omega-3, antioxidanții și polifenolii, prezenți în peștele gras, nuci, frunze verzi, fructe de pădure și ceai verde.
Pe lângă mers și alimentație, dr. Zubkov subliniază importanța: