Nu doar numărul de ore dormite contează pentru sănătatea inimii, ci și regularitatea programului de somn. Un studiu preliminar a identificat asocieri între variațiile orelor de culcare și trezire și un risc mai mare de evenimente cardiovasculare grave.
Un program de somn neregulat a fost asociat cu un risc cu 20% până la 23% mai mare de evenimente cardiovasculare grave, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă.
Variații de numai 29 de minute ale duratei somnului de la o noapte la alta au fost asociate cu un risc cu 24% mai mare de evenimente cardiovasculare combinate.
Numărul ciclurilor complete de somn a fost asociat cu sănătatea inimii: mai multe cicluri au fost corelate cu un risc cu 28% mai mic de aritmie atrială.
Rezultatele nu demonstrează că somnul neregulat provoacă boli de inimă. Studiul este observațional și preliminar, iar cercetătorii spun că sunt necesare investigații suplimentare pentru a confirma aceste legături.
Culcatul târziu în weekend, trezitul la ore diferite în fiecare dimineață sau schimbările repetate ale programului de somn ar putea avea legătură cu sănătatea cardiovasculară. Un nou studiu independent, preliminar, sugerează că regularitatea somnului ar putea fi un factor important pentru protejarea inimii, dincolo de numărul total de ore dormite.
Cercetarea urmează să fie prezentată în cadrul Sesiunilor științifice 2026 ale Asociației Americane de Cardiologie, organizate în perioada 6-9 noiembrie, la Chicago.
„Deși ne concentrăm adesea pe a dormi opt ore complete în fiecare noapte, menținerea unui program regulat de somn, ore de culcare, ore de trezire și durată a somnului constante de la o noapte la alta, este o măsură practică și ușor de pus în aplicare pe care o poate adopta oricine și care poate contribui la protejarea inimii și a vaselor de sânge”, a declarat cercetătorul principal Nguyen Minh Tuan Viet, neuroștiințist și cercetător postdoctoral la Spitalul de Copii din Boston și la Școala Medicală Harvard, conform Medical Xpress.
Pentru a analiza legătura dintre somn și sănătatea inimii, cercetătorii au evaluat datele a 10.362 de adulți, care au înregistrat peste un milion de nopți de somn în cadrul programului de cercetare „All of Us” al Institutelor Naționale de Sănătate din SUA (NIH).
Participanții aveau o vârstă medie de 53 de ani, iar aproximativ 69% erau femei. La începutul studiului, niciunul nu suferea de boli cardiace sau metabolice.
Somnul a fost analizat pe o perioadă de referință de aproximativ șase luni, după care participanții au fost urmăriți timp de o perioadă mediană de 3,7 ani pentru identificarea eventualelor probleme cardiovasculare.
Cercetătorii au urmărit mai multe caracteristici ale somnului: durata totală, etapele de somn ușor, profund și REM, timpul petrecut treaz după adormire, regularitatea orelor de culcare și de trezire, precum și numărul și durata ciclurilor de somn.
Analiza a arătat că variațiile orelor de somn de la o noapte la alta, evaluate pe parcursul perioadei de aproximativ șase luni, au fost asociate cu un risc cu 20% până la 23% mai mare de evenimente cardiovasculare grave, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.
Cu alte cuvinte, nu doar durata somnului ar putea conta, ci și cât de mult se schimbă programul de la o zi la alta.
Una dintre observațiile studiului a vizat variațiile duratei somnului. Fiecare creștere cu 29 de minute a acestei variații a fost asociată cu un risc cu 24% mai mare de evenimente cardiovasculare combinate.
În aceeași analiză, variația duratei somnului a fost asociată cu un risc cu 29% mai mare de apariție a unei afecțiuni a mușchiului cardiac care afectează capacitatea inimii de a pompa suficient sânge în organism și cu un risc cu 20% mai mare de insuficiență cardiacă.
Aceste procente descriu asocieri statistice observate în studiu. Ele nu înseamnă că o persoană care doarme cu 29 de minute mai mult sau mai puțin într-o anumită noapte va suferi automat o problemă cardiacă.
De asemenea, cercetarea nu demonstrează că variațiile somnului sunt cauza directă a acestor afecțiuni.
Studiul a identificat asocieri și între caracteristicile ciclurilor de somn și anumite probleme cardiovasculare.
Un număr mai mare de cicluri complete de somn în fiecare noapte a fost asociat cu un risc cu 28% mai mic de aritmie atrială, o tulburare frecventă de ritm cardiac, în care bătăile inimii devin neregulate.
În schimb, un ciclu de somn neobișnuit de lung a fost asociat cu un risc cu 55% mai mare de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
Cercetătorii au analizat ciclurile de somn folosind intervalul dintre sfârșitul unei perioade de somn REM și sfârșitul următoarei perioade REM, incluzând etapele de somn ușor și profund dintre acestea.
Rezultatele sugerează că relația dintre somn și sănătatea cardiovasculară ar putea fi mai complexă decât simpla numărare a orelor petrecute în pat. Totuși, aceste asocieri trebuie interpretate cu prudență și nu reprezintă, deocamdată, recomandări clinice bazate pe o relație de cauzalitate demonstrată.
Programul de lucru, activitățile de seară și obiceiurile din weekend pot face dificilă păstrarea unor ore constante de culcare și trezire.
„Neregularitatea somnului se datorează adesea weekendurilor - ne culcăm puțin mai târziu vineri seara; sau faptului că oamenii lucrează în ture. Acest lucru poate fi dăunător pentru sănătatea inimii”, a spus Viet.
Cercetătorul a subliniat că unele caracteristici ale somnului sunt mai greu de controlat decât altele, însă regularitatea programului poate fi un punct de plecare pentru îmbunătățirea obiceiurilor de odihnă.
„Uneori, calitatea somnului este ceva ce nu putem controla. Dar regularitatea, adică orele de culcare constante pe tot parcursul săptămânii și trezirea la aceeași oră în fiecare dimineață, este ceva ce unele persoane pot controla”.
Astfel, menținerea unor ore relativ stabile de culcare și trezire ar putea fi o măsură practică pentru persoanele care vor să își îmbunătățească rutina de somn. Aceasta nu înseamnă însă că regularitatea poate înlocui un somn suficient sau alte măsuri necesare pentru protejarea sănătății cardiovasculare.
Deși rezultatele aduc în atenție o posibilă componentă importantă a sănătății somnului, specialiștii atrag atenția că sunt necesare cercetări suplimentare.
Marie-Pierre St-Onge, expert voluntar al Asociației Americane de Cardiologie, care a prezidat declarația științifică a asociației din 2025 privind sănătatea somnului și implicațiile sale pentru sănătatea cardiometabolică, nu a fost implicată în acest studiu.
„Acest studiu evidențiază o altă caracteristică potențial importantă a somnului care trebuie luată în considerare pentru sănătatea cardiacă, care se adaugă la corpusul de cercetări pe care îl avem în prezent cu privire la durata somnului”, a spus St-Onge, profesoară de medicină nutrițională și directoare a Centrului de Excelență pentru Cercetarea Somnului și a Ritmului Circadian de la Centrul Medical Irving al Universității Columbia din New York.
Expertul a evidențiat însă o diferență importantă între dovezile existente privind lipsa somnului și cele referitoare la regularitatea acestuia.
„Cu toate acestea, spre deosebire de anii de cercetare care au arătat modul în care somnul insuficient afectează factorii de risc cardiovasculari, încă nu dispunem de date care să susțină un impact cauzal și independent al regularității somnului asupra riscului de boli cardiovasculare. Acest studiu ar trebui să îi determine pe oamenii de știință să evalueze în continuare legăturile dintre regularitatea somnului și bolile cardiovasculare, astfel încât să putem face aceleași recomandări privind regularitatea pe care le facem în ceea ce privește durata somnului”.
St-Onge a mai explicat că durata și regularitatea somnului pot influența împreună obiceiurile de odihnă.
„Durata și regularitatea somnului interacționează adesea în ceea ce privește riscul de boli cardiace. Acest rezumat prezintă un instrument suplimentar de luat în considerare atunci când se lucrează la îmbunătățirea somnului. Adoptarea unor programe de somn stabile poate fi de asemenea utilă pentru a obține o durată mai bună a somnului”.
Cercetarea este observațională, ceea ce înseamnă că a identificat legături între caracteristicile somnului și evenimentele cardiovasculare, fără să poată demonstra că una dintre acestea o provoacă pe cealaltă.
În plus, etapele somnului au fost evaluate cu ajutorul unor dispozitive portabile purtate de participanți în timp ce dormeau acasă, nu prin monitorizarea activității cerebrale într-un laborator de somn, considerată metoda standard pentru studiile de acest tip.
Cercetătorii au ajustat analiza pentru mai mulți factori care ar putea influența rezultatele, inclusiv vârsta, sexul, rasa, nivelul de educație, venitul, fumatul, consumul de alcool, cancerul și afecțiunile de sănătate mintală. Chiar și așa, aceste ajustări nu elimină toate limitele unui studiu observațional.
Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că un program neregulat de somn provoacă infarct, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă. Ele indică o asociere care merită investigată în continuare.
Până la apariția unor dovezi mai solide, mesajul principal este că somnul trebuie privit din mai multe perspective: cât dormim, cât de bine ne odihnim și cât de constant este programul nostru de la o noapte la alta.