Un nou studiu trage un semnal de alarmă: aproape 8 din 10 adulți foarte tineri, cu vârsta medie de doar 23 de ani, prezentau deja cel puțin un factor asociat sindromului cardiovascular-renal-metabolic (CKM).
Aproape 80% dintre cei 1.283 de tineri analizați se aflau în stadiile 1, 2 sau 3 ale sindromului cardiovascular-renal-metabolic.
Semne ale unor leziuni arteriale au fost observate încă de la începutul anilor 20, inclusiv îngroșarea pereților arterelor carotide.
Un stil de viață sănătos contează mult mai devreme decât am putea crede, iar „Life’s Essential 8” oferă opt indicatori care pot fi urmăriți pentru protejarea sănătății cardiovasculare.
Instrumentele clasice de calcul al riscului cardiovascular nu sunt concepute pentru această grupă de vârstă, astfel că prevenția și monitorizarea factorilor de risc devin cu atât mai importante.
La 20 și ceva de ani, bolile cardiovasculare par, de regulă, foarte departe. Este perioada în care mulți oameni se consideră suficient de tineri pentru a nu-și face griji în privința colesterolului, tensiunii arteriale, glicemiei sau sănătății vaselor de sânge.
Un studiu publicat în revista „Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes” arată însă că procesele care contribuie la bolile cardiovasculare pot fi deja vizibile la această vârstă. Cercetătorii au descoperit că tinerii adulți cu forme mai avansate ale sindromului cardiovascular-renal-metabolic prezentau și semne precoce de leziuni arteriale.
Mesajul nu este că un tânăr de 23 de ani este „bolnav de inimă”, ci că riscul cardiovascular se poate construi cu mult înainte ca o boală să devină evidentă clinic.
Cercetătorii au analizat datele medicale a 1.283 de participanți din studiul „Future of Families–Cardiovascular Health Among Young Adults” (FF-CHAYA), o cohortă diversă de adulți cu o vârstă medie de aproximativ 23 de ani.
Rezultatele au fost surprinzătoare: aproape 80% dintre participanți îndeplineau criteriile pentru stadiile 1, 2 sau 3 ale sindromului CKM.
Acest lucru înseamnă că acești tineri prezentau deja unul sau mai multe elemente precum exces de adipozitate, factori de risc metabolici și, în unele cazuri, semne de boală cardiovasculară subclinică.
În schimb, aproximativ 21% dintre participanți se aflau în stadiul 0, ceea ce înseamnă că nu prezentau factori de risc CKM identificabili. Niciun participant nu se afla în stadiul 4, etapa în care există deja boli cardiovasculare precum boala coronariană, insuficiența cardiacă sau accidentul vascular cerebral.
Sindromul cardiovascular-renal-metabolic, cunoscut sub denumirea de sindrom CKM, descrie legătura strânsă dintre mai multe probleme de sănătate care se pot influența reciproc: obezitatea, diabetul, boala cronică de rinichi și bolile cardiovasculare.
Sistemul este împărțit în mai multe stadii, de la 0 la 4.
Stadiul 0 înseamnă absența factorilor de risc identificabili, în timp ce stadiile următoare reflectă acumularea progresivă a unor factori precum excesul de țesut adipos, tulburările metabolice și afectarea cardiovasculară.
Stadiul 4 indică deja existența unei boli cardiovasculare, precum boala coronariană, insuficiența cardiacă sau accidentul vascular cerebral.
Prin urmare, stadiile timpurii nu înseamnă că o persoană are inevitabil o boală cardiovasculară. Ele pot reprezenta însă o oportunitate de intervenție înainte ca problemele să avanseze.
Una dintre cele mai importante observații ale cercetătorilor a venit din examinarea arterelor carotide.
Aceste artere mari, situate la nivelul gâtului, transportă sânge către creier și pot oferi informații despre starea vaselor de sânge din organism.
Cercetătorii au utilizat ecografia arterelor carotide pentru a identifica semne de afectare vasculară. Au constatat că stadiile mai avansate ale sindromului CKM erau asociate cu îngroșarea pereților arterelor carotide, un marker precoce asociat aterosclerozei.
Cu alte cuvinte, modificările vaselor de sânge pot apărea într-un moment în care persoana este încă foarte tânără și, cel mai probabil, nu are simptome cardiovasculare evidente.
Această observație este importantă tocmai pentru că ateroscleroza nu apare, de regulă, peste noapte. Este un proces care se poate dezvolta progresiv, pe parcursul anilor.
Pentru a evalua sănătatea cardiovasculară, cercetătorii au analizat și scorul „Life’s Essential 8”, cadrul dezvoltat de American Heart Association pentru măsurarea, monitorizarea și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare.
Acesta urmărește opt elemente esențiale:
alimentație sănătoasă;
activitate fizică;
evitarea tutunului;
somn sănătos;
greutate sănătoasă;
colesterol sănătos;
glicemie sănătoasă;
tensiune arterială sănătoasă.
În studiu, tinerii aflați în stadii mai avansate ale sindromului CKM au avut și scoruri mai slabe la „Life’s Essential 8”.
Asta sugerează că acești indicatori pot fi utili nu doar pentru adulții mai în vârstă, ci și pentru identificarea unor direcții de îmbunătățire încă de la începutul vieții adulte.
În prezent, ghidurile American Heart Association și American College of Cardiology pentru prevenirea și gestionarea hipertensiunii arteriale, a colesterolului crescut și a sindromului CKM recomandă utilizarea ecuațiilor PREVENT, „Predicting Risk of cardiovascular disease EVENTs” – pentru estimarea riscului de boli cardiovasculare pe 10 și 30 de ani.
Există însă o limitare importantă: aceste ecuații au fost dezvoltate și validate pentru persoane cu vârste cuprinse între 30 și 79 de ani.
Prin urmare, pentru participanții de aproximativ 23 de ani din acest studiu, instrumentul PREVENT nu este aplicabil, a explicat dr. Donald Lloyd-Jones, unul dintre cercetători.
În cazul adulților de 20-29 de ani, accentul ar trebui pus, în schimb, pe îmbunătățirea sănătății cardiovasculare și pe controlul factorilor de risc.
„Studiul arată că stadializarea sindromului CKM și scorul Life’s Essential 8 sunt complementare pentru identificarea adulților cu vârsta sub 30 de ani care ar putea fi pe calea rapidă către leziuni arteriale, acumularea de plăci și, în cele din urmă, expuși unui risc mai mare de evenimente cardiovasculare viitoare”, a declarat dr. Donald Lloyd-Jones, voluntar al American Heart Association, cardiolog la Boston Medical Center și profesor de medicină la Chobanian & Avedisian School of Medicine a Universității din Boston.
Potrivit specialistului, pentru persoanele cu vârsta între 20 și 29 de ani obiectivul ar trebui să fie îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, nu așteptarea până când apare o boală.
Cadrul „Life’s Essential 8” este conceput pentru măsurarea, monitorizarea și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare la orice vârstă, dar are o importanță deosebită la adolescenți și adulții tineri.
Alimentația, mișcarea, somnul și evitarea tutunului nu sunt doar recomandări generale pentru un stil de viață „mai sănătos”.
Ele influențează în timp greutatea corporală, tensiunea arterială, colesterolul și glicemia – factori care, la rândul lor, sunt conectați cu sănătatea cardiovasculară, renală și metabolică.
De aceea, monitorizarea acestor elemente încă din anii 20 poate reprezenta o strategie de prevenție pe termen lung.
Ideea centrală este simplă: nu este nevoie să aștepți apariția unei boli pentru a începe să ai grijă de inimă.
Cercetătorii atrag însă atenția că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.
Studiul a avut un design transversal, ceea ce înseamnă că datele au fost analizate la un anumit moment. Astfel de cercetări pot identifica asocieri între factori, dar nu pot demonstra o relație directă de cauzalitate.
În plus, au fost evaluate simultan mai multe rezultate, iar o parte dintre informațiile privind comportamentele legate de sănătate au fost raportate chiar de participanți.
O altă limitare este reprezentată de structura populației studiate. Cohorta a inclus în mod intenționat numeroase persoane provenite din medii defavorizate, astfel încât rezultatele nu pot fi neapărat generalizate la toți tinerii adulți.
Cercetătorii consideră necesare studii pe termen lung pentru a afla în ce măsură stadiul sindromului CKM la începutul vieții adulte se traduce într-un risc mai mare de boli cardiovasculare în anii următori.
Poate cel mai important mesaj al cercetării este că sănătatea cardiovasculară nu începe să conteze atunci când apar durerile în piept, hipertensiunea sau alte simptome.
La 20 și ceva de ani, organismul poate să nu dea niciun semnal de alarmă, în timp ce factori precum excesul de greutate, glicemia, colesterolul, tensiunea arterială, lipsa activității fizice, fumatul sau somnul insuficient își pot pune treptat amprenta asupra sănătății.
Studiul sugerează că fereastra pentru prevenție este mult mai devreme decât momentul în care apare boala cardiovasculară clinică.
Iar pentru tinerii adulți, în locul unei întrebări precum „Care este riscul meu de infarct peste 10 ani?”, medicii pot pune o întrebare poate mai importantă: „Cât de sănătoasă este inima mea astăzi și ce pot face pentru ca ea să rămână sănătoasă și peste 20 sau 30 de ani?”
Studiul „Asocierea dintre sănătatea cardiovasculară, renală și metabolică și leziunile arteriale precoce la tinerii adulți din Statele Unite: Studiul The Future of Families - Cardiovascular Health Among Young Adults” a fost publicat în 2026 în revista „Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes”, DOI: 10.1161/CIRCOUTCOMES.125.013042.