Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Diagnosticul de Alzheimer poate fi devastator pentru pacient, prietenii și membrii familiei lui. Deși nu există niciun remediu pentru boală, există mai multe alimente care pot crește semnificativ riscul de Alzheimer.
Un studiu recent publicat în Jurnalul American de Nutriție Clinică (link direct studiu) arată că un aport scăzut de alimente bogate în flavonoide este asociat cu un risc mai mare de Alzheimer. Conform acestuia, adulții mai în vârstă care au consumat cantități mici de alimente bogate în flavonoide, cum ar fi fructe de pădure, mere și ceai, au fost de două până la patru ori mai predispuși să dezvolte boala Alzheimer și demențe asociate de-a lungul a 20 de ani, comparativ cu persoanele al căror aport a fost mai mare.
Studiul epidemiologic, realizat de oamenii de știință de la Centrul de cercetare a nutriției umane pentru îmbătrânire Jean Mayer USDA (USDA HNRCA) de la Universitatea Tufts, a fost efectuat pe 2.800 de persoane cu vârsta peste 50 de ani a examinat relația pe termen lung dintre consumul de alimente care conțin flavonoide și riscul de boală Alzheimer (AD) și boala Alzheimer și demențe asociate (ADRD).
Flavonoidele sunt substanțe care se găsesc natural în plante, inclusiv fructe și legume, cum ar fi pere, mere, fructe de pădure, ceapă și băuturi pe bază de plante, cum ar fi ceaiul și vinul. Flavonoidele sunt asociate cu diferite beneficii pentru sănătate, inclusiv reducerea inflamației. Ciocolata neagră este o altă sursă de flavonoide.
Cercetătorii stabilit că aportul scăzut de trei tipuri de flavonoide a fost legat de un risc mai mare de demență în comparație cu cel mai mare aport. Mai exact:
- Aportul scăzut de flavonoide (mere, pere și ceai) a fost asociat cu un risc dublu de a dezvolta ADRD.
- Aportul redus de antociani (afine, căpșuni și vin roșu) a fost asociat cu un risc de patru ori mai mare de a dezvolta ADRD.
- Aportul redus de polimeri flavonoizi (mere, pere și ceai) a fost asociat cu un risc dublu de a dezvolta ADRD.
- Rezultatele au fost similare pentru Alzheimer.
- Aportul scăzut (15% sau mai mic) a fost egal cu niciun fel de fructe de pădure boabă (antocianine) pe lună, un măr și jumătate pe lună (flavonoli) și fără ceai (polimeri flavonoizi).
- Aportul mare (60% sau mai mare) a fost egal cu aproximativ 7,5 cești de afine sau căpșuni (antocianine) pe lună, 8 mere și pere pe lună (flavonoli) și 19 căni de ceai pe lună (polimeri flavonoizi).
„Ceaiul, în special ceaiul verde și fructele de pădure sunt surse bune de flavonoide", a spus autorul principal Esra Shishtar, care la momentul studiului era doctorand la Școala de știință și politici nutriționale Gerald J. și Dorothy R. Friedman de la Universitatea Tufts în cadrul Programului de epidemiologie nutrițională la USDA HNRCA. „Când ne uităm la rezultatele studiului, vedem că persoanele care ar putea beneficia cel mai mult de consumul mai multor flavonoide sunt exact cele la care au cele mai scăzute niveluri și nu este nevoie de mult pentru a îmbunătăți această stare. O ceașcă de ceai pe zi sau unele fructe de pădure de două sau trei ori pe săptămână ar fi suficient", a spus ea.
1. Carne roșie
Carnea roșie este bogată în fier, de care organismul uman are nevoie pentru a evita anemia, oboseala cronică și stresul. Cu toate acestea, prea mult fier poate ajunge să provoace daune cauzate de prea mulți radicali liberi în organism. Când fierul se acumulează în creier, acesta umple o zonă cunoscută sub numele de „substanță cenușie” - o parte a creierului care prezintă unul dintre primele semne de degenerare pe măsură ce îmbătrânim. Prea mult fier în această zonă poate accelera procesul de îmbătrânire.
2. Carbohidrați și zaharuri rafinate
Într-un studiu din 2012, cercetătorii au descoperit că persoanele cu vârsta de 70 de ani sau mai mult, care consumau o dietă bogată în carbohidrați, aveau de patru ori mai multe șanse să sufere de Alzheimer decât cele care consumau o dietă mai sănătoasă. Carbohidrații care se găsesc în mod natural în alimente includ zaharuri, amidon și fibre, dar alimentele procesate sunt adesea încărcate cu zahăr. Acestea cresc nivelul de glucoză și insulină din organism, determinând creșterea glicemiei. O dietă pe termen lung, bogată în carbohidrați, poate duce la rezistență la insulină în timp. Nivelurile ridicate de insulină pot duce la deteriorarea vaselor de sânge din creier, provocând probleme de memorie. La pacienții cu Alzheimer, părți ale creierului devin rezistente la insulină.
3. Alimente bogate în produși de glicare avansată
Oamenii de știință au descoperit că alimentele bogate în produși de glicare avansată (n.r. AGE – advanced glycation end products) joacă un rol important în declanșarea Alzheimerului. Un studiu făcut în anul 2014 pe șoareci a scos la iveală faptul că persoanele care au o dietă slabă în asemenea produși AGE se bucură de funcții cognitive în stare mai bună, comparativ cu persoanele care au o dietă bogată în AGE. Printre alimentele bogate în AGE se află: alimentele bogate în proteine (carne roșie, brânză), cerealele fierte (orezul sau ovăzul fiert), unele produse lactate (smântână, untul sau brânză).
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.