Gătitul zilnic cu ulei reprezintă o practică obișnuită în majoritatea gospodăriilor. Din perspectivă medicală, efectele asupra organismului depind de tipul de ulei, cantitatea utilizată și modul de preparare. Studiile din nutriție arată că uleiul poate avea atât efecte benefice, cât și riscuri pentru sănătate.
Uleiurile alimentare conțin grăsimi, un nutrient esențial pentru funcționarea normală a corpului. Grăsimile participă la:
Conform cercetărilor publicate de Harvard Medical School, grăsimile nesaturate susțin sănătatea cardiovasculară atunci când înlocuiesc grăsimile saturate.
Consumul regulat de uleiuri bogate în grăsimi mononesaturate, precum uleiul de măsline, se asociază cu:
Studii observaționale de amploare arată beneficii clare în rândul populațiilor care urmează diete bazate pe ulei de măsline.
Înlocuirea grăsimilor saturate cu uleiuri vegetale susține un control glicemic mai stabil și un risc mai mic de diabet de tip 2, potrivit datelor citate de World Health Organization.
La temperaturi foarte ridicate, mai ales peste punctul de fum, uleiul suferă degradare chimică. Procesul duce la apariția unor substanțe precum:
Aceste substanțe cresc stresul oxidativ și inflamația sistemică.
Cercetările publicate în reviste medicale arată că un consum constant de ulei oxidat afectează funcția hepatică și favorizează rigidizarea vaselor de sânge. Riscul crește în cazul refolosirii uleiului pentru prăjire.
Uleiul are o densitate calorică ridicată. O lingură conține aproximativ 120 de calorii. Un aport excesiv contribuie la:
Medicii nutriționiști subliniază că problema nu este utilizarea zilnică, ci cantitatea necontrolată.
Contrar unor afirmații populare, studiile pe oameni nu confirmă o legătură directă între consumul de uleiuri bogate în omega-6 și inflamația cronică. Analizele clinice indică:
Aceste concluzii apar în rapoarte citate de American Heart Association.
Specialiștii în nutriție recomandă: