Somnul a devenit o victimă colaterală și tot mai mulți oameni se plâng că dorm puțin.
În realitate, lipsa somnului este una dintre cele mai mari amenințări tăcute la aresa sănătății moderne.
Numeroase studii demonstrează că somnul este nu doar o nevoie biologică, ci un veritabil tratament natural, cu efecte regenerative asupra întregului organism.
Somnul nu este o pauză pasivă, ci o activitate intensă pentru creier și corp. În timpul somnului profund, organismul eliberează hormoni esențiali pentru creștere, repararea țesuturilor și reglarea metabolismului. Tot acum, sistemul imunitar se fortifică, iar creierul elimină "deșeurile" metabolice printr-un mecanism numit sistem glinfatic.
Potrivit unui studiu publicat în Science Translational Medicine, lipsa somnului perturbă acest proces de „curățare cerebrală”, crescând riscul de boli neurodegenerative precum Alzheimer sau Parkinson.
Cercetările arată o legătură directă între somnul insuficient și bolile cardiovasculare. Un studiu amplu publicat în European Heart Journal a arătat că persoanele care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte au un risc cu până la 48% mai mare de a dezvolta boli coronariene, comparativ cu cei care dorm între 7 și 8 ore.
Somnul reglează tensiunea arterială, reduce inflamația și menține echilibrul hormonal care influențează funcția cardiacă.
Privarea de somn afectează hormonii care controlează foamea, crește nivelul de grelină (hormonul apetitului) și scade nivelul de leptină (hormonul sațietății).
Un studiu publicat în Annals of Internal Medicine a arătat că persoanele care dorm mai puțin pierd mai multă masă musculară și mai puțină grăsime în timpul unei diete. În plus, oboseala duce la alegeri alimentare nesănătoase și la pofta de carbohidrați rafinați.
În timpul somnului, sistemul imunitar "învăță" să recunoască și să combată agenții patogeni. Studiile arată că persoanele care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte au un risc dublu de a răci, comparativ cu cele care dorm peste 7 ore.
Chiar și vaccinurile devin mai eficiente când dormim bine: cercetătorii de la University of California au descoperit că lipsa somnului reduce răspunsul imun post-vaccinare cu până la 50%.
Somnul insuficient afectează concentrarea, memoria și reglarea emoțională. O noapte albă reduce capacitatea de decizie într-un mod comparabil cu un nivel de alcool în sânge de 0,08%, potrivit Sleep Research Society.
Pe termen lung, privarea de somn este un factor major de risc pentru depresie și anxietate. Somnul REM (etapa viselor) are un rol important în procesarea emoțiilor și echilibrarea sistemului nervos.
Recomandările generale variază între 7 și 9 ore pentru adulți, potrivit National Sleep Foundation. Dar nu doar durata contează, ci și calitatea somnului.
Un somn eficient presupune: