Grelina: hormonul care dictează pofta de mâncare. Echilibrul esențial dintre grelină și leptină

Grelina, un hormon produs de stomac, joacă un rol crucial în reglarea apetitului și a greutății corporale. Acesta crește aportul de alimente, ajută la stocarea grăsimilor, declanșează glanda pituitară să elibereze hormoni de creștere, controlează eliberarea de zaharuri și insulină și protejează mușchii de slăbiciune și formarea oaselor.

Ghrelina și leptina sunt alți doi hormoni implicați în rețeaua de căi care reglează greutatea corporală. Leptina scade pofta de mâncare, în timp ce grelina o crește. Grelina semnalează creierului atunci când îi este foame, în timp ce leptina reglează controlul greutății pe termen lung.

Leptina, produsă de celulele adipoase, informează creierul atunci când energia este stocată și se simte sătul. Grelina este esențială pentru controlul apetitului pe termen scurt, în timp ce leptina controlează controlul greutății pe termen lung.

Rol în organism

Hormonul grelin este un hormon care semnalează hipotalamusului să crească pofta de mâncare, promovează stocarea grăsimilor, stimulează glanda pituitară să elibereze hormoni de creștere și reglează sistemul digestiv. De asemenea, acesta controlează eliberarea de insulină și joacă un rol în sănătatea cardiovasculară. Grelina este eliberată de stomac atunci când acesta este gol sau aproape gol, cu cele mai ridicate niveluri înainte de masă.

Tulburări

Nivelul de grelină crește atunci când stomacul este gol, permițând organismului să semnaleze creierului când este timpul să mănânce. Cu toate acestea, nivelurile cronice scăzute sau ridicate de grelină pot apărea din cauza diferitelor afecțiuni.

Obezitatea este o cauză frecventă a nivelurilor scăzute de grelină, posibil din cauza sensibilității naturale a organismului la grelină. Alte boli gastrointestinale, cum ar fi gastrita cronică, dispepsia funcțională, infecția cu H. Pylori și sindromul colonului iritabil, pot duce, de asemenea, la un nivel scăzut de grelină.

Nivelurile ridicate de grelină pot fi crescute prin restricționarea aportului caloric, cum ar fi în cadrul unei diete restrictive. Grelinul ridicat poate fi, de asemenea, legat de afecțiuni biologice și genetice precum anorexia nervoasă, cașexia, boala celiacă, IBD și sindromul Prader-Willi.

Citește și: Fructele și legumele de vară care susțin sănătatea inimii. Sunt bogate în vitamine, minerale și fitonutrienți

Cum menții un nivel normal de grelină

Nivelurile de grelină pot fi menținute prin menținerea unor bune obiceiuri de viață, cum ar fi evitarea dietelor la modă, o dietă bogată în carbohidrați sănătoși, limitarea alimentelor procesate, dormitul de cel puțin șapte-opt ore pe noapte, hidratarea prin consumul de multă apă și controlul răspunsurilor la stres.

Niciun tratament anume nu poate suprima ghrelina, dar consumul de alimente bogate în carbohidrați sănătoși și proteine o poate reduce. Nivelurile de grelină fluctuează în funcție de consumul de alimente, cu niveluri scăzute atunci când sunt hidratate și niveluri crescute atunci când sunt deshidratate. 

Tipurile de alimente pe care le consumați afectează ghrelinul, proteinele și carbohidrații sănătoși scăzând nivelurile de grelin mai mult decât alimentele bogate în grăsimi. Grelinul, cunoscut și sub numele de hormonul foamei, semnalează glandei pituitare să elibereze hormoni de creștere, joacă un rol în eliberarea de insulină și protejează sănătatea cardiovasculară. Grelina este produsă în stomac și joacă un rol crucial în reglarea foamei, a hormonilor de creștere, a eliberării de insulină și a sănătății cardiovasculare.