EXCLUSIV COVID-19, tratamentul cu plasmă: cine ar putea fi beneficiari

Tratamentul cu plasmă în COVID-19 este văzut ca o ultimă soluție, atunci când alte medicamente nu mai au efect. Totuși, este posibil ca în curând și alte categorii de pacienți să poată...
Tratamentul cu plasmă este văzut în terapia COVID-19 ca o ultimă soluție, atunci când niciun alt medicament nu mai funcționează, iar starea pacientului se agravează. Prof. dr. Irinel Popescu a explicat cum funcționează această terapie, în cadrul emisiunii Academia de Sănătate, difuzată pe canalul DC Medical și a arătat că tratamentul cu plasmă hiperimună a început să fie folosit în mai multe țări, în lipsa unor medicamente sau vaccinuri. „Din ce în ce mai multe studii apar din mers, cum a apărut și virusul corona, iar efectele sunt evaluate mai curând empiric, așa cum sunt majoritata dovezilor din aceasă perioadă; nu au un solid fundament științific, dar totuși, un minim de evidențe trebuie să avem, mă refer la tratamentul cu plasmă hiperimună, plasma pacienților care au fost infectați cu coronavirus și care s-au vindecat și sunt în convalescență, dar serul lor conține anticorpi”, a spus el.
Principiul de la care s-a pornit este cunoscut de multă vreme și are la bază informația că „serul bolnavilor care au făcut o formă de boală infecțioasă conține și remediile față de această boală, respectiv anticorpi și probabil că primele încercări au fost făcute absolut empiric”, mai spune profesorul. „Chinezii - deoarece ei au fost și primii care s-au confruntat cu epidemia, au fost pionierii în această metodă și s-a prelevat ser de la pacienții care fuseseră infectați, s-a măsurat titrul anticorpilor și s-a văzut unde există o concentrație suficentă care să aibă speranțe că poate fi folositor pacienților infectați și s-au tratat deja mai multe cazuri. Au apărut deja comunicări științifice și sunt suficient de încurajatoare. Cele mai multe au arătat că noua metodă se adresează cazurilor grave, cazurilor la care celelalte medicamente nu și-au dovedit eficiența și în care evoluția bolii a devenit categoric nefavorabilă. Medicii au început să ia în considerare și introducerea acestui ser hiperimun cu rezultate destul de încurajatoare, și asta a fost surpriza plăcută, deoarece s-a recurs la plasma de convalescent, la serul cu conținut crescut de anticorpi din lipsă de altceva și am spus că pe parcusul acestei epidemii nici autoritățile, nici medicii, nu pot sta cu minile în sân și dacă unele din mjloacele pe care vrem să le utilizăm n-au suficente dovezi, asemenea încercări vor mai fi făcute: se încearcă și găsirea unui vaccin se încearcă și alte substanțe etc”, a mai spus el.
De asemenea, a mai precizat el, s-a constatat că metoda funcționează și asta a fost surpriza plăcută pentru toat lumea.
Cine ar putea benefica de terapia cu plasmă
Deși se consideră că este o terapie indicată pacienților în stare gravă și care nu mai au altă posibilitate de tratament, prof. dr. Irinel Ppescu a arătat că este posibil în viitor să fie recomandat și altor categorii de pacienți sau chiar preventiv. „S-a pus problema administrării acestui ser hiperimun și la pacienții care sunt la începutul bolii sau chiar la contacți, pentru a preveni apariția bolii sau pentru a stopa precoce apariția ei. Aici datele sunt și mai puține, indicațiile ar putea fi în special la corpul medical, pentru că are riscul să se infecteze aproape zilnic, în special cei care lucrează cu pacienți cu Covid.
Rămâne una din armele cele mai puternice pe care le avem în momentul de față și cu care am putea lupta împotriva acestei epidemii.
La nivel intenațional, cam toate țările au acceptat eficiența metodei, cam toate țările doresc să o introducă, iar unele deja au introdus-o în tratament”, a mai spus el.
Încă un pas important este acum identificarea pacienților care pot dona plasmă pentru a asigura tratamentul celor aflați în stare gravă.
-
-
Semne timpurii de infarct pe care mulți le ignoră18.09.2025, 22:35
-
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
Tratamentul care poate opri epilepsia. Vlad Ciurea: Este incredibil ce a apărut, e impresionant. Vezi fibrele nervoase din creier
Cataracta NU este o urgență! Monica Pop: Oamenii din țara asta se grăbesc și nu știu de ce!
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Alimentația modernă și microplasticele, factori declanșatori în bolile digestive. Dr. Răzvan Iacob: Unul din triggerii importanți
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Boli neurovasculare, AVC, anevrism: diagnostic și tratament. Dr. Corneliu Toader, la Academia de Sănătate
Dr. Corneliu Toader ne vorbește despre chirurgia neurovasculară, la Academia de Sănătate.
Chirurgia bariatrică și în cancer. Prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, la Academia de Sănătate
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Asta e cauza care provoacă Alzheimer. Vlad Ciurea: Din cinci persoane care merg pe stradă, trei fac Alzheimer
Medicul Vlad Ciurea a rupt tăcerea despre cauzele care duc la apariția bolii Alzheimer.
Telechirurgia de la proiect militar la revoluție medicală în era conectivității globale. Dr. Mugurel Bosînceanu: E necesară o întreagă echipă
Testul care detectează anevrismul cerebral înainte să se rupă. Vlad Ciurea: Acesta e simptomul că se rupe. Apare în jur de 40 de ani, la cei activi și stresați
6 din 10 români au probleme cu greutatea, 23% sunt obezi. Dr. Copăescu: IMC depășește 30. 11% dintre obezi au peste 10.000 lei pe lună
Videocapsula digestivă, investigație modernă, dar cu indicații limitate. Dr. Răzvan Iacob: Trebuie administrată cu mult discernământ
Legătura dintre medicină și religie. Părintele Luca, la Academia de Sănătate
Provocările din sistemul medical. Dr. Levente Vass, la Academia de Sănătate
Dr. Levente Vass, Vicepreședintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
Învierea, sărbătoare a speranței. Părintele Luca: Pe ea ne bazăm. Nu am avea sens
Chirurgia viitorului: vor putea roboții să opereze singuri. Dr. Mugurel Bosînceanu: Chirurgul își asumă întreaga responsabilitate
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Totul despre cancerul de pancreas. Prof. dr. Cristian Gheorghe, la Academia de Sănătate
Tulburări afective: depresie, schizofrenie. Dr. Eduard Petru Moțoescu, la Academia de Sănătate
Dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia vine la Academia de Sănătate.
Alergii și cancer de piele. Prof. dr. Olga Simionescu, la Academia de Sănătate
Ce se întâmplă dacă mănânci mâncare fierbinte. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Agentul termic este implicat
Acesta este cancerul pe care îl poți face dacă mânânci mâncare caldă.
Diferența dintre migrenă, cefalee, durere de cap. Dr. Adina Roceanu | Academia de Sănătate
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?