Mulți oameni cred că glicemia crește doar după consumul de zahăr sau dulciuri. În realitate, stresul, lipsa somnului, infecțiile, unele medicamente și alte situații pot influența nivelul glucozei din sânge.
Mulți oameni asociază glicemia mare exclusiv cu dulciurile. Dacă nu consumă prăjituri, bomboane sau băuturi carbogazoase, au impresia că valorile glicemiei nu ar trebui să ridice probleme. În realitate, organismul este mult mai complex. Nivelul glucozei din sânge poate crește din numeroase motive, iar unele dintre ele nu au legătură directă cu alimentația.
Stresul, lipsa somnului, o infecție aparent banală sau chiar anumite medicamente pot modifica valorile glicemiei. De aceea, unele persoane cu diabet observă că apar valori crescute chiar și atunci când respectă recomandările privind alimentația.
Înțelegerea acestor mecanisme este importantă atât pentru persoanele diagnosticate cu diabet zaharat, cât și pentru cele care au prediabet sau factori de risc cardiovascular. Cu cât cauza unei glicemii crescute este identificată mai repede, cu atât tratamentul și stilul de viață pot fi adaptate mai eficient, potrivit ADA.
Glicemia reprezintă cantitatea de glucoză prezentă în sânge. Glucoza provine în principal din alimentele care conțin carbohidrați și reprezintă una dintre cele mai importante surse de energie pentru organism.
După fiecare masă, pancreasul eliberează insulină, hormon care permite glucozei să pătrundă în celule. Atunci când acest mecanism nu funcționează normal, glucoza rămâne în sânge, iar valorile glicemiei cresc.
Pe termen lung, o glicemie crescută poate afecta vasele de sânge, nervii, rinichii, ochii și inima. Din acest motiv, medicii insistă asupra unui control cât mai bun al diabetului și asupra identificării tuturor factorilor care pot influența valorile glicemiei.
Organismul produce glucoză chiar și atunci când nu consumăm zahăr.
Ficatul are capacitatea de a elibera glucoză în sânge atunci când organismul consideră că are nevoie de energie. Acest lucru se întâmplă în timpul stresului, în cazul unei infecții, după nopți nedormite sau în alte situații care solicită organismul.
De aceea, două persoane care consumă aceeași masă pot avea valori diferite ale glicemiei. Nu doar alimentația contează, ci și starea generală de sănătate, nivelul hormonilor, activitatea fizică și tratamentul urmat.
Puțini oameni știu că stresul reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care influențează glicemia.
Atunci când organismul percepe o situație ca fiind amenințătoare, glandele suprarenale eliberează hormoni precum adrenalina și cortizolul. Aceștia au rolul de a pregăti organismul pentru efort și determină ficatul să elibereze glucoză în sânge.
Acest mecanism a fost util în evoluția speciei umane, deoarece oferea energia necesară pentru a face față unui pericol. În prezent însă, stresul este adesea psihic și poate dura săptămâni sau chiar luni.
Persoanele cu diabet pot observa valori crescute ale glicemiei în perioadele cu multe responsabilități, probleme familiale, dificultăți financiare sau lipsă de odihnă.
Gestionarea stresului prin activitate fizică, tehnici de relaxare sau consiliere psihologică poate avea efecte benefice și asupra controlului glicemiei.
O singură noapte cu puține ore de somn poate influența metabolismul glucozei.
Studiile au arătat că somnul insuficient reduce sensibilitatea organismului la insulină. Cu alte cuvinte, aceeași cantitate de insulină devine mai puțin eficientă, iar glucoza rămâne mai mult timp în sânge.
În plus, lipsa somnului modifică hormonii care controlează senzația de foame și de sațietate. Persoana obosită are tendința să consume mai multe alimente bogate în carbohidrați și calorii, ceea ce poate agrava dezechilibrul glicemic.
Specialiștii recomandă, în general, între șapte și nouă ore de somn pentru majoritatea adulților. Un program regulat de culcare și trezire poate contribui la un control metabolic mai bun.
Mulți pacienți observă că glicemia crește atunci când răcesc sau dezvoltă o infecție.
Explicația este simplă. În timpul unei infecții, organismul produce hormoni care susțin răspunsul imun. Aceștia reduc însă eficiența insulinei și stimulează producția de glucoză la nivelul ficatului.
O infecție urinară, o gripă, o pneumonie sau chiar un abces dentar pot modifica semnificativ valorile glicemiei.
În astfel de perioade, monitorizarea glicemiei trebuie efectuată mai des, iar hidratarea este esențială. Dacă valorile rămân foarte mari sau apar vărsături, dificultăți de respirație ori stare generală alterată, este necesar consult medical de urgență.
Nu toate creșterile glicemiei sunt provocate de alimentație sau de evoluția diabetului.
Există medicamente care pot influența metabolismul glucozei.
Printre cele mai cunoscute se numără corticosteroizii, utilizați în tratamentul unor boli inflamatorii, alergice sau autoimune.
De asemenea, unele diuretice, anumite tratamente hormonale și unele medicamente utilizate în psihiatrie pot modifica valorile glicemiei.
Acest lucru nu înseamnă că tratamentul trebuie întrerupt.
Orice modificare trebuie discutată cu medicul, care poate adapta schema terapeutică sau poate recomanda o monitorizare mai atentă a glicemiei.
Unele persoane se trezesc cu valori crescute ale glicemiei, deși nu au consumat nimic în timpul nopții.
Acest fenomen este cunoscut sub numele de „fenomenul zorilor”.
În a doua parte a nopții, organismul eliberează hormoni precum cortizolul și hormonul de creștere. Aceștia stimulează ficatul să producă glucoză pentru a pregăti organismul pentru activitatea din timpul zilei.
La persoanele fără diabet, pancreasul eliberează suficientă insulină pentru a menține glicemia în limite normale.
În diabet, acest mecanism poate fi insuficient, iar glicemia măsurată dimineața devine mai mare decât cea de la culcare.
Identificarea acestui fenomen poate ajuta medicul să ajusteze tratamentul sau momentul administrării unor medicamente.
Apa are un rol important în menținerea echilibrului metabolic.
Atunci când organismul pierde lichide prin transpirație, febră, vărsături sau diaree, concentrația glucozei din sânge poate crește.
În plus, rinichii elimină mai greu excesul de glucoză atunci când organismul este deshidratat.
Persoanele cu diabet trebuie să acorde o atenție deosebită consumului de lichide, mai ales în timpul verii sau în perioadele de boală.
Apa rămâne cea mai bună alegere pentru hidratare, notează CDC.
Mișcarea este unul dintre cele mai eficiente moduri prin care organismul utilizează glucoza din sânge.
În timpul efortului fizic, mușchii au nevoie de energie și folosesc glucoza drept combustibil. Din acest motiv, activitatea fizică regulată poate contribui la scăderea glicemiei și la creșterea sensibilității la insulină.
În schimb, un stil de viață sedentar are efectul opus. Atunci când o persoană petrece multe ore pe scaun și face puțină mișcare, organismul utilizează mai puțin glucoza disponibilă, iar aceasta poate rămâne în sânge.
Nu este nevoie de antrenamente intense pentru a obține beneficii. Mersul alert, ciclismul, înotul sau exercițiile ușoare efectuate în mod constant pot îmbunătăți controlul glicemiei.
Specialiștii recomandă, în general, cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, adaptată vârstei și stării de sănătate.
Una dintre cele mai răspândite idei greșite este că doar zahărul crește glicemia.
În realitate, aproape toate alimentele care conțin carbohidrați influențează nivelul glucozei din sânge.
Pâinea albă, orezul alb, pastele din făină rafinată, cartofii, covrigii, produsele de patiserie și multe cereale pentru micul dejun pot determina creșteri importante ale glicemiei dacă sunt consumate în cantități mari.
Diferența o face însă tipul carbohidraților.
Produsele bogate în fibre, precum pâinea integrală, leguminoasele sau cerealele integrale, sunt digerate mai lent și produc, de regulă, creșteri mai moderate ale glicemiei.
La fel de importantă este și porția.
Chiar și un aliment considerat sănătos poate influența glicemia dacă este consumat în cantități foarte mari.
Sucurile carbogazoase, băuturile energizante, ceaiurile îndulcite și multe sucuri din fructe conțin zaharuri care ajung foarte rapid în sânge.
Spre deosebire de alimentele solide, lichidele părăsesc stomacul într-un timp mai scurt, iar glucoza este absorbită rapid.
Din acest motiv, băuturile îndulcite pot determina creșteri bruște ale glicemiei.
Chiar și unele sucuri etichetate drept „naturale” sau „100% fructe” conțin cantități importante de zaharuri naturale și trebuie consumate cu moderație de persoanele cu diabet.
Apa, apa minerală și băuturile fără zahăr adăugat reprezintă opțiuni mai potrivite pentru hidratarea zilnică.
Greutatea corporală are o influență importantă asupra modului în care organismul răspunde la insulină.
Țesutul adipos, în special cel acumulat în zona abdominală, produce substanțe inflamatorii care reduc eficiența insulinei.
Ca urmare, pancreasul trebuie să producă o cantitate mai mare de insulină pentru a menține glicemia în limite normale.
În timp, acest mecanism poate contribui la apariția diabetului de tip 2.
Vestea bună este că și o scădere modestă în greutate poate avea efecte benefice.
Numeroase studii au arătat că pierderea a 5-10% din greutatea corporală poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și poate contribui la un control glicemic mai bun.
Fumatul este cunoscut mai ales pentru efectele asupra inimii și plămânilor.
Mai puțin cunoscut este faptul că nicotina poate favoriza rezistența la insulină și poate face mai dificil controlul glicemiei.
În plus, persoanele cu diabet care fumează prezintă un risc mai mare de infarct miocardic, accident vascular cerebral, boală arterială periferică și afectare renală.
Renunțarea la fumat reprezintă una dintre cele mai importante măsuri pentru reducerea riscului cardiovascular și pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate.
Alcoolul influențează glicemia în mod diferit de la o persoană la alta.
Unele băuturi alcoolice conțin cantități importante de carbohidrați și pot determina creșterea glicemiei.
În alte situații, alcoolul poate favoriza hipoglicemia, mai ales la persoanele care utilizează insulină sau anumite medicamente antidiabetice.
Riscul este mai mare atunci când alcoolul este consumat pe stomacul gol.
Persoanele cu diabet ar trebui să discute cu medicul despre cantitatea de alcool considerată sigură și despre modul în care aceasta poate influența tratamentul.
Uneori, valorile mari ale glicemiei nu sunt provocate de un singur factor, ci de mai multe obiceiuri aparent neînsemnate.
Printre cele mai frecvente se numără:
Identificarea acestor obiceiuri poate face diferența între un diabet bine controlat și unul care favorizează apariția complicațiilor.
Valorile crescute ocazionale ale glicemiei nu reprezintă întotdeauna o urgență.
Totuși, consultul medical este necesar dacă:
Aceste simptome pot indica un control insuficient al diabetului sau apariția unei complicații care necesită evaluare medicală.
Monitorizarea glicemiei nu înseamnă doar notarea unor cifre într-un carnet.
Valorile trebuie interpretate în funcție de momentul zilei, de mesele consumate, de activitatea fizică și de tratamentul urmat.
Este util să notezi:
Aceste informații îl ajută pe medic să identifice mai ușor cauza unor variații ale glicemiei și să adapteze tratamentul atunci când este necesar.
Diabetul nu poate fi controlat doar prin eliminarea dulciurilor din alimentație.
Nivelul glicemiei este influențat de alimentație, dar și de somn, stres, activitatea fizică, greutate, tratament și alte afecțiuni.
Din acest motiv, abordarea trebuie să fie una completă.
O dietă echilibrată, mișcarea regulată, respectarea tratamentului și monitorizarea periodică a glicemiei rămân cele mai importante măsuri pentru reducerea riscului de complicații.
Glicemia poate crește chiar și atunci când nu consumi dulciuri. Organismul reacționează la stres, infecții, lipsa somnului, sedentarism sau anumite medicamente prin mecanisme care influențează direct nivelul glucozei din sânge.
Înțelegerea acestor factori îi poate ajuta pe pacienți să își controleze mai bine diabetul și să evite fluctuațiile care, în timp, afectează inima, rinichii, ochii și sistemul nervos.
Dacă observi valori crescute ale glicemiei în mod repetat, chiar și atunci când alimentația pare corectă, este important să discuți cu medicul. În multe situații, cauza poate fi identificată și corectată, iar un control mai bun al diabetului reduce semnificativ riscul de complicații pe termen lung.
Ai aceste semne pe piele sau gât? Poți avea o boală mortală fără să știi – 100 de milioane de oameni o ignoră zilnic!
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Ce trebuie să știi dacă nu mănânci carne. Adevărul te va surprinde. Nutriționiștii au dat verdictul.
Acest tip de diabet îl poți avea și nici măcar să nu știi. Îți macină creierul și provoacă Alzheimer.
Proteina care îți perturbă microbiomul intestinal. Are un efect negativ asupra sănătății digestive.