Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Funcția principală a creierului uman este de a crea amintiri, care ne permit să reținem și să ne reamintim informații de-a lungul timpului. Neuronii, celule speciale din creier, ajută la crearea amintirilor, care sunt stocate în zona hipocampusului.
Factorii stilului de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă, exercițiile fizice, meditația și somnul adecvat, pot îmbunătăți memoria. Cu toate acestea, înțelegerea proceselor neuronale implicate în crearea memoriei este încă limitată.
Un studiu recent publicat în revista Science a constatat că, în timpul somnului, hipocampusul devine silențios sau în mare parte inactiv, permițând neuronilor să se reseteze, făcându-i disponibili pentru a crea noi amintiri în ziua următoare. Această cercetare urmărește să înțeleagă acțiunile creierului din timpul somnului care favorizează sau defavorizează memoria.
Având în vedere că ne petrecem aproximativ o treime din viață dormind, înțelegerea relației dintre somn și memorie va oferi informații despre cum să abordăm condițiile dăunătoare memoriei.
Pe scurt, creierul uman joacă un rol crucial în crearea memoriei, iar înțelegerea proceselor neuronale implicate în crearea memoriei poate oferi informații valoroase cu privire la modul de îmbunătățire a memoriei.
Cercetătorii au descoperit că hipocampul, format din trei regiuni principale: CA1, CA2 și CA3, devine „tăcut” în timpul somnului. Acest lucru se datorează „reducerii la tăcere” a zonelor CA1 și CA3 în timpul învățării în timpul zilei, care sunt regiuni active.
Această „reducere la tăcere” permite neuronilor să se reseteze în timpul somnului. Studiul a constatat că, pentru ca neuronii să imprime amintiri în memorie, aceștia au nevoie de pauze sau de o „resetare” pentru a putea crea amintiri adecvate.
Regiunea de mijloc, CA2, generează această stare, permițând neuronilor să se „reseteze” în timpul somnului. Această descoperire evidențiază importanța somnului pentru formarea memoriei creierului.
Citește și: Proteinele la micul dejun. Cât de eficiente sunt shake-urile proteice la prima oră
Foto: Freepik
Un studiu realizat de Oliva și echipa sa a dezvoltat instrumente pentru îmbunătățirea potențială a memoriei, ceea ce ar putea ajuta medicii în tratarea bolilor legate de memorie, cum ar fi boala Alzheimer, și ar putea elimina amintirile negative sau traumatice ale persoanelor pentru a ajuta la tratarea unor afecțiuni precum tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).
Cercetarea identifică neuronii specifici și circuitele neuronale responsabile de procesele de memorie precum consolidarea și resetarea, permițând tratamente mai specifice pentru diferite afecțiuni ale memoriei. Următorul pas în cercetare este înțelegerea modului în care creierul coordonează solicitările mari de memorie, deoarece avem întotdeauna multe lucruri de învățat și de reținut de-a lungul vieții noastre.
Un studiu realizat de Manisha Parulekar, director al Diviziei de geriatrie de la Centrul Medical Universitar Hackensack, co-director al Centrului pentru Pierderea Memoriei și Sănătatea Creierului de la Centrul Medical Universitar Hackensack, oferă o perspectivă asupra modului în care somnul resetează creierul pentru o nouă învățare.
Studiul sugerează că înțelegerea rolului regiunii CA2 în reducerea la tăcere și resetarea circuitelor de memorie ar putea conduce la terapii care îmbunătățesc consolidarea memoriei și previn declinul cognitiv ulterior la pacienții cu demență și boala Alzheimer.
În plus, optimizarea calității somnului prin intervenții precum terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie ar putea fi esențială în gestionarea acestor afecțiuni. Parulekar subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege variațiile individuale ale tiparelor de somn și ale activității creierului pentru a personaliza aceste terapii potențiale.
De asemenea, ea subliniază importanța transpunerii acestor rezultate în studii clinice pentru a testa eficacitatea intervențiilor care vizează circuitul CA2 sau calitatea somnului la pacienții cu demență și boala Alzheimer.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.