Perfecționismul este o trăsătură dăunătoare ce poate eroda sănătatea mintală, relațiile și productivitatea, transformând dorința de succes într-o luptă continuă cu standardele imposibil de...
Perfecționismul este o trăsătură de personalitate caracterizată prin stabilirea unor obiective înalte, rigide și prin impunerea unor cerințe excesive față de sine și față de ceilalți. Cercetările efectuate de Vitale Buford Hardin și compania sa, The Hardin Group, au arătat că 92% dintre oameni sunt afectați de perfecționism.
Studiul a arătat că 86% dintre angajați cred că așteptările perfecționiste au un impact asupra muncii lor, 72% cred că este dăunător pentru construirea de relații, 68% cred că duce la epuizare, 66% cred că duce la teama de eșec și evitarea conflictelor, 66% dintre locurile de muncă se luptă cu perfecționismul, iar 1/3 dintre angajați iau în considerare părăsirea locului de muncă din cauza așteptărilor perfecționiste.
Perfecționismul este un comportament distructiv care poate duce la nefericire dacă nu este gestionat, potrivit Forbes. Este o trăsătură toxică care provine din dorința de perfecțiune și realizarea faptului că aceasta este de neatins. Este esențial să recunoaștem că nu există un om perfect, iar obiectivul ar trebui să fie să ne îmbrățișăm umanitatea.
Perfecționismul nu se referă doar la stabilirea unor standarde înalte, ci și la stabilirea unor standarde imposibil de atins.
Acest refuz de a accepta orice standard mai mic decât perfecțiunea poate duce la probleme de sănătate mintală, deoarece ne împiedică să încercăm lucruri noi, ceea ce duce la amânare, anxietate și vorbire de sine negativ severă. Prin urmare, este esențial să ne dezvoltăm inteligența emoțională și autocunoașterea pentru a combate perfecționismul.
Foto: Freepik @juraiwanr
Kristin Neff, profesor asociat la Universitatea din Texas, explică faptul că simptomele de anxietate și depresie coincid adesea cu perfecționismul. Cu toate acestea, autocompătimirea poate ajuta prin încorporarea bunătății de sine, a umanității comune și a atenției. Aceasta acționează ca o căldură față de sine atunci când se confruntă cu durerea și neajunsurile personale. Perfecționismul poate duce la modele de gândire negative, cum ar fi judecata, rușinea, vinovăția și limbajul distructiv.
Nimeni nu este perfect, iar greșelile sunt inevitabile. Prin practicarea compasiunii de sine, se poate evita rumegarea negativă și concentrarea asupra momentului prezent. Comunicarea onestă cu șefii poate duce la o călătorie mai liniștită, mai plină de satisfacții și mai satisfăcătoare. Conștientizarea de sine poate ajuta, de asemenea, la autocompătimire, ducând la îmbunătățirea relațiilor cu ceilalți.
Perfecționiștii își pot depăși propriul drum ajustându-și standardele, identificând factorii declanșatori, practicând gânduri, atitudini și rumegări pozitive și contestând convingerile iraționale despre emoții. Concentrându-se pe imaginea de ansamblu și ajustând standardele, perfecționiștii pot deveni lideri, angajați, părinți și vecini mai buni.
Perfecțiunea este o sabie cu două tăișuri, determinând atât realizări înalte, cât și responsabilități personale. Perfecționismul se caracterizează prin standarde personale excesiv de ridicate și autoevaluări prea critice, care se pot manifesta prin critici la adresa propriei persoane și a celorlalți și prin încercări de a controla situațiile și oamenii. Persoanele foarte performante se mândresc cu realizările lor și îi sprijină pe ceilalți, în timp ce perfecționiștii identifică adesea greșelile și imperfecțiunile.
Pentru a depăși gândirea totul sau nimic, perfecționiștii ar trebui să fie foarte critici cu ei înșiși și cu ceilalți, simțindu-se conduși de frică și de standarde nerealiste. De asemenea, aceștia se pot concentra doar pe rezultate, simțindu-se mai puțin fericiți atunci când apar obiective neîndeplinite și având niveluri mai ridicate de anxietate și bunăstare psihologică mai scăzută.
Vezi și: Alimentul surprinzător care ar putea reduce pofta de fumat. Cum poate spijini sănătatea ta
Perfecționiștii au o teamă mai mare de eșec, deoarece pun foarte mult preț pe rezultate și devin dezamăgiți de orice nu este perfect. Această teamă face dificilă începerea oricărui lucru nou. Pentru a face față eșecului, perfecționiștii pot procrastina, pot fi defensivi față de criticile constructive și pot avea o stimă de sine scăzută. Persoanele foarte performante tind să aibă niveluri la fel de ridicate de stimă de sine, în timp ce perfecționiștii pot fi singuri sau izolați din cauza naturii lor critice și a rigidității.
În concluzie, trăsăturile perfecționiste pot duce la consecințe negative, cum ar fi stima de sine ridicată, stima de sine scăzută și izolarea. Este esențial să recunoaștem și să abordăm aceste trăsături pentru a menține o viață sănătoasă și împlinită.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
