O legumă puțin consumată ar putea avea efecte asupra colesterolului și ficatului. Ce trebuie să știi înainte să o mănânci. Conține fibre și antioxidanți care ar putea susține digestia.
Rubarba este cunoscută mai ales ca ingredient pentru plăcinte și deserturi de vară. Puțini o folosesc însă în preparatele de zi cu zi, deși tulpinile sale conțin fibre și compuși vegetali care ar putea susține sănătatea inimii, digestia și funcția ficatului.
Gustul acru și tendința de a o asocia cu deserturile bogate în zahăr o țin departe de multe farfurii. Totuși, această legumă poate avea un loc important într-o alimentație echilibrată, mai ales dacă este preparată fără cantități mari de zahăr adăugat.
Unul dintre principalele atuuri ale rubarbei este conținutul de fibre alimentare. Fibrele solubile pot contribui la reducerea colesterolului LDL, cunoscut drept colesterolul "rău", printr-un mecanism care implică acizii biliari.
În intestin, anumite tipuri de fibre se leagă de acizii biliari și favorizează eliminarea lor prin scaun. Pentru a produce alți acizi biliari, ficatul folosește colesterolul din organism. Astfel, acest proces poate contribui la scăderea nivelului de colesterol din sânge.
"Rubarba conține fibre alimentare, care pot susține o alimentație benefică pentru inimă", a explicat Caroline Meehan, dietetician și manager clinic în nutriție la Penn Medicine, pentru publicația Daily Mail.
Un studiu publicat în 2026 în Journal of Nutritional Biochemistry a identificat efecte favorabile ale unor fracțiuni vegetale din rubarbă asupra metabolismului acizilor biliari și al colesterolului, în modele experimentale.
Rezultatele sunt promițătoare, dar nu demonstrează că simplul consum de rubarbă reduce colesterolul la oameni. Sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a stabili efectele unei porții obișnuite asupra sănătății cardiovasculare.
Rubarba conține fibre, care susțin tranzitul intestinal, dar și compuși naturali precum reina și emodina, cunoscuți pentru efectul lor laxativ.
Acești compuși pot stimula activitatea intestinală și pot favoriza eliminarea scaunului. Din acest motiv, rubarba poate contribui la ameliorarea constipației, însă efectul depinde de cantitatea consumată și de forma preparatului.
Fibrele fermentabile pot servi drept substrat pentru anumite bacterii benefice din intestin. În cadrul unei alimentații variate, ele pot susține echilibrul microbiotei intestinale.
Totuși, porțiile mari sau extractele concentrate de rubarbă pot provoca crampe abdominale, diaree și alte tulburări digestive. Consumul regulat în scop laxativ nu trebuie să înlocuiască identificarea cauzei constipației și recomandările medicului.
Un alt domeniu de interes este efectul unor compuși din rubarbă asupra inflamației și stresului oxidativ. Acești factori pot contribui la deteriorarea celulelor și la apariția unor afecțiuni cronice, inclusiv a bolilor hepatice.
Rubarba conține polifenoli și alte substanțe vegetale cu potențial antioxidant și antiinflamator. În cercetările de laborator, anumite extracte au redus markerii inflamației intestinale și ai stresului oxidativ la nivelul ficatului.
Un studiu din 2025, publicat în revista Phytomedicine, a analizat efectele unor extracte standardizate de rubarbă în modele experimentale. Rezultatele sugerează că anumite substanțe din această plantă ar putea avea un rol protector asupra țesuturilor.
Cercetătorii urmăresc inclusiv efectele asupra fibrozei hepatice, un proces prin care se acumulează țesut cicatricial în ficat. În stadii avansate, fibroza poate evolua spre ciroză.
Este important de precizat că rezultatele obținute în laborator nu confirmă faptul că rubarba previne bolile hepatice la oameni. Nici consumul obișnuit, nici suplimentele pe bază de rubarbă nu trebuie considerate tratamente pentru afecțiunile ficatului.
Rubarba proaspătă are puține calorii și oferă fibre alimentare, vitamina K1, potasiu, calciu și compuși antioxidanți.
Fibrele pot contribui la sănătatea digestivă, iar vitamina K1 are un rol important în coagularea normală a sângelui și în sănătatea oaselor.
Pentru a beneficia de proprietățile sale, rubarba nu trebuie transformată obligatoriu într-un desert cu mult zahăr. Tulpinile pot fi preparate în combinație cu fructe, condimente sau ingrediente sărate.
Gustul acru poate fi echilibrat prin combinații simple, fără cantități mari de zahăr adăugat.
Rubarba poate fi combinată cu mere, căpșuni sau afine și gătită la foc mic, pentru un preparat dulce-acrișor, fără adaosuri mari de zahăr. Scorțișoara și ghimbirul îi completează aroma, iar în preparatele sărate poate fi coaptă și servită alături de carne sau legume. De asemenea, rubarba poate deveni un ingredient potrivit pentru sosuri de casă, cărora le oferă o notă acrișoară și proaspătă.
O porție de rubarbă poate contribui la aportul zilnic de fibre, însă beneficiile depind de întreaga alimentație. Niciun aliment nu poate compensa, de unul singur, un consum excesiv de zahăr, grăsimi saturate sau o dietă săracă în legume și fructe.
Deși tulpinile sunt comestibile, frunzele mari și verzi ale rubarbei nu trebuie consumate. Acestea conțin cantități mari de oxalați și alte substanțe toxice, care pot provoca intoxicații și pot afecta rinichii.
Tulpinile comestibile conțin, la rândul lor, oxalați. Persoanele cu antecedente de calculi renali de oxalat de calciu sau cu boli de rinichi ar trebui să discute cu medicul înainte de a consuma cantități mari de rubarbă.
De asemenea, extractele concentrate pot avea efecte mai puternice decât planta consumată ca aliment și pot provoca reacții digestive neplăcute. Moderația este importantă, mai ales în cazul produselor cu efect laxativ.
Rubarba merită mai multă atenție decât primește de obicei în bucătărie. Fibrele sale pot susține tranzitul intestinal și pot contribui la controlul colesterolului, iar compușii vegetali au efecte promițătoare în cercetările privind inflamația și sănătatea ficatului.
Totuși, dovezile experimentale nu înseamnă că rubarba tratează colesterolul crescut sau previne ciroza. Cel mai bun mod de a o include în dietă este ca aliment variat, în porții moderate și fără exces de zahăr.