Ani la rând ni s-a spus că micul dejun este cheia unei zile pline de energie. Între timp, postul intermitent a câștigat milioane de adepți care susțin exact contrariul. Cine are dreptate?
Un dietetician de la King's College London explică de ce răspunsul este mai complex decât pare și de ce săritul peste micul dejun poate avea efecte neașteptate asupra organismului și chiar asupra stării psihice.
Puține subiecte din nutriție stârnesc atât de multe controverse precum micul dejun. În timp ce generațiile anterioare îl considerau indispensabil, popularitatea postului intermitent a schimbat radical perspectiva multor oameni.
Tot mai multe persoane aleg să amâne prima masă a zilei, convinse că astfel slăbesc mai ușor, își reduc aportul caloric și își îmbunătățesc sănătatea metabolică.
Însă dr. Emily Leeming, dietetician la King's College London, susține că lucrurile nu sunt atât de simple.
Potrivit acesteia, dovezile științifice privind legătura dintre săritul peste micul dejun și pierderea în greutate sunt contradictorii.
Specialista explică faptul că o perioadă mai scurtă de alimentație poate fi asociată cu un indice de masă corporală (IMC) mai mic, însă doar atunci când programul meselor respectă ritmul natural al organismului.
Cu alte cuvinte, este mai benefic să mănânci mai devreme în timpul zilei și să închei mesele înainte de seară, când sistemul digestiv începe să funcționeze mai lent.
„Trebuie să îndreptăm discuția dincolo de simpla reducere a caloriilor, pentru că ce înseamnă sănătatea? Înseamnă și să te simți bine”, explică dr. Leeming.
Dincolo de numărul de calorii, cercetările indică diferențe importante în calitatea alimentației.
Persoanele care obișnuiesc să postească dimineața consumă, în general:
Acest tipar alimentar poate influența nu doar metabolismul, ci și nivelul general de energie.
Poate cea mai puțin cunoscută concluzie a studiilor este asocierea dintre lipsa micului dejun și sănătatea psihică.
Cercetările citate de dr. Emily Leeming arată că persoanele care sar frecvent peste prima masă a zilei prezintă o probabilitate mai mare de a avea simptome de depresie și niveluri crescute de stres.
Deși această asociere nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, specialiștii spun că alimentația dezechilibrată poate influența funcționarea creierului, nivelul glicemiei și producția unor neurotransmițători implicați în reglarea dispoziției.
Mulți oameni spun că dimineața nu le este foame și că o cafea este suficientă până la prânz.
Dr. Leeming consideră însă că, în multe cazuri, organismul doar își reprimă semnalele naturale de foame.
„Există oameni care își ignoră semnalele de foame, folosind cafeaua ca sprijin dimineața și întrebându-se de ce se simt epuizați la ora 16:00”, avertizează specialista.
Oboseala accentuată din a doua parte a zilei și poftele intense de dulce pot fi consecința acestei strategii.
În loc să renunțe complet la micul dejun, dr. Emily Leeming recomandă ca prima masă să conțină alimente bogate în proteine și fibre și să fie consumată fără grabă.
O astfel de combinație contribuie la:
Specialista aduce și un argument simplu, dar sugestiv:
„Dacă ai avea posibilitatea, te-ai gândi vreodată să trimiți un copil la școală fără micul dejun? De ce se schimbă asta odată ce devenim adulți? Vrem să avem un nivel de energie ridicat și constant”, conform The Guardian.
Concluzia experților este că nu există o regulă universală valabilă pentru toată lumea. Postul intermitent poate avea beneficii pentru anumite persoane și în anumite condiții, însă acest lucru nu înseamnă că micul dejun trebuie eliminat automat din rutina zilnică.
Mai important decât simplul fapt că mănânci dimineața este ce alegi să mănânci, la ce oră îți organizezi mesele și dacă alimentația ta asigură necesarul de fibre, proteine, vitamine și minerale. Pentru mulți oameni, un mic dejun echilibrat rămâne una dintre cele mai eficiente metode de a începe ziua cu energie și de a evita excesele alimentare din a doua parte a zilei.