Un studiu sugerează că un consum zilnic de afine ar putea influența anumite gene ale bacteriilor intestinale și ar putea fi asociat cu o reducere mai consistentă a simptomelor depresive la adulții în vârstă.
48 de grame de pudră de afine pe zi, echivalentul a aproximativ două căni de afine proaspete, au fost consumate timp de trei luni.
Participanții care au primit afine au prezentat o scădere mai mare și mai constantă a simptomelor depresive, însă diferența față de grupul placebo nu a fost semnificativă statistic.
Afinele au fost asociate cu modificări ale unor gene implicate în activitatea enzimatică a microbiomului intestinal, inclusiv ale unei enzime asociate cu procese implicate în producția neurotransmițătorului GABA.
Studiul a inclus doar 18 persoane, astfel că rezultatele trebuie confirmate prin cercetări mai ample.
Intestinul nu este doar locul în care alimentele sunt digerate. Comunitatea uriașă de microorganisme care trăiește aici poate interacționa cu organismul în numeroase moduri, iar cercetătorii sunt tot mai interesați de legătura dintre microbiom și creier.
Într-un nou studiu pilot, cercetătorii au analizat dacă afinele pot influența microbiomul intestinal și dacă aceste modificări ar putea fi asociate cu simptomele depresive la persoanele în vârstă.
Ipoteza are la bază, printre altele, fibrele și antocianinele din afine. Antocianinele sunt pigmenți vegetali care dau fructelor de pădure culoarea albastru-violet și fac parte din categoria polifenolilor. Potrivit autoarei principale, Courtney L. Millar, aceste componente au potențialul de a modifica microbiomul intestinal și metaboliții care ar putea fi relevanți pentru depresia la adulții în vârstă.
Cercetătorii au inclus adulți sedentari cu vârsta de cel puțin 65 de ani, care prezentau simptome depresive ușoare. Studiul a fost randomizat, dublu-orb și controlat cu placebo.
Participanții au primit fie 48 de grame de pudră de afine pe zi, fie o pudră placebo similară, timp de trei luni. Cantitatea de pudră de afine corespundea aproximativ consumului a două căni de fructe proaspete, adică aproximativ 475 de mililitri.
La începutul și la finalul intervenției, cercetătorii au analizat microbiomul intestinal prin secvențiere metagenomică. Au urmărit atât speciile de microorganisme prezente, cât și genele acestora.
Au fost analizați și acizii grași cu lanț scurt din materiile fecale, produși de microbiota intestinală, iar simptomele depresive au fost evaluate cu ajutorul unor chestionare validate.
Aici apare una dintre cele mai importante limite ale cercetării.
Doar 18 participanți au finalizat intervenția: 10 în grupul care a primit afine și 8 în grupul placebo. În grupul cu afine, vârsta medie a fost de 71 de ani, iar în grupul placebo de 75 de ani. Participanții au fost predominant femei și persoane albe.
Un asemenea număr mic de participanți înseamnă că rezultatele nu pot fi generalizate la toți adulții în vârstă. Studiul a fost conceput ca o cercetare pilot, menită să ofere indicii pentru investigații viitoare, nu să demonstreze că afinele tratează depresia.
Rezultatele sunt mai subtile decât ar putea sugera titlul.
Cercetătorii nu au observat modificări ale abundenței speciilor de microbi intestinali analizate. Nici căile metabolice MetaCyc sau metaboliții acizilor grași cu lanț scurt nu s-au modificat.
În schimb, în grupul care a consumat afine au apărut diferențe semnificative statistic în abundența genelor aparținând mai multor comisii enzimatice ale microbiomului intestinal. Cu alte cuvinte, schimbarea observată nu a fost neapărat în „cine locuiește” în intestin, ci în anumite gene care pot influența activitatea microorganismelor de acolo.
Una dintre modificările urmărite a fost legată de EC 3.6.3.31, o ATPază de transport al poliaminelor. Această activitate enzimatică este asociată cu procese implicate în producția neurotransmițătorului GABA.
GABA, sau acidul gamma-aminobutiric, este un neurotransmițător important în sistemul nervos. Tocmai de aceea, orice observație care conectează activitatea microbiomului cu procese asociate neurotransmițătorilor este interesantă pentru cercetătorii care studiază așa-numita axă intestin-creier.
Totuși, este important să nu se facă un salt de la această observație la concluzia că „afinele cresc GABA în creier și tratează depresia”.
Studiul nu a demonstrat un asemenea efect. Cercetătorii au observat modificări ale unor gene și activități enzimatice microbiene, iar legătura acestora cu starea de spirit trebuie investigată în continuare.
Participanții care au consumat afine au prezentat o reducere mai mare și mai consistentă a severității simptomelor depresive, iar variația rezultatelor a fost mai mică în acest grup.
Dar când cercetătorii au comparat modificările dintre grupul cu afine și grupul placebo, diferența nu a fost semnificativă statistic.
Este o distincție esențială: rezultatul poate reprezenta un semnal interesant, dar nu este suficient pentru a afirma că afinele au avut un efect antidepresiv demonstrat.
Autorii spun explicit că datele sunt preliminare și justifică realizarea unor studii suplimentare pentru a clarifica legătura dintre consumul de afine, microbiomul intestinal și dispoziția adulților în vârstă.
Cercetarea adaugă o piesă la un domeniu aflat în dezvoltare: relația dintre alimentație, microbiom și creier.
În loc să caute o singură bacterie „bună” sau „rea”, cercetătorii au analizat și ceea ce pot face microorganismele intestinale prin intermediul genelor și enzimelor lor.
În cazul afinelor, interesul este legat în special de combinația dintre fibre și compușii vegetali precum antocianinele. Aceste componente pot ajunge să interacționeze cu microbiota intestinală, iar cercetătorii vor să afle dacă astfel de modificări pot avea consecințe asupra metabolismului și, eventual, asupra funcției cerebrale.
Deocamdată, studiul arată o posibilă direcție de cercetare, nu o soluție pentru depresie.
Cercetarea a fost publicată în The Journal of Nutrition, Health & Aging, iar articolul are DOI-ul 10.1016/j.jnha.2026.100958.