Oțetul din vin roșu este folosit frecvent în rețete pentru gustul lui intens, dar poate avea și alte întrebuințări și beneficii.
Obținut prin fermentarea vinului roșu, apoi filtrat și îmbuteliat, acest tip de oțet este adesea maturat înainte de a ajunge în sticlă, pentru a i se reduce din intensitatea aromei.
La fel ca alte tipuri de oțet, el rezultă prin transformarea unei surse de carbohidrați în alcool, iar apoi a alcoolului în acid acetic, sub acțiunea bacteriilor Acetobacter. Tocmai acidul acetic este cel care îi dă mirosul și gustul puternic.
Pe lângă rolul culinar, oțetul din vin roșu este asociat și cu mai multe beneficii pentru sănătate.
Acidul acetic din oțetul din vin roșu și din alte tipuri de oțet ar putea contribui la scăderea glicemiei.
Se pare că acesta încetinește digestia carbohidraților și crește absorbția glucozei, ceea ce face ca în sânge să ajungă mai puțină glucoză.
Un studiu realizat pe adulți cu rezistență la insulină a arătat că administrarea a două linguri de oțet înaintea unei mese bogate în carbohidrați a redus glicemia cu 64% și a crescut sensibilitatea la insulină cu 34%, comparativ cu placebo.
Într-un alt studiu, administrarea a două linguri de oțet de mere la culcare, timp de două zile, a redus glicemia à jeun cu până la 6% la persoanele cu diabet de tip 2.
Atunci când este folosit în prepararea anumitor alimente, oțetul din vin roșu poate reduce și indicele glicemic al acestora. De exemplu, într-un studiu, înlocuirea castraveților cu murături preparate cu oțet a scăzut indicele glicemic al unei mese cu peste 30%. Un alt studiu a arătat că adăugarea de oțet sau alimente murate în oțet la orez a redus indicele glicemic al mesei cu 20-35%.
Oțetul din vin roșu conține antioxidanți care ar putea lupta împotriva infecțiilor bacteriene și a afectării pielii. Este vorba mai ales despre antocianine, pigmenții care dau fructelor și legumelor culorile albastru, roșu și violet.
Un studiu de laborator a arătat că nivelul de antocianine din oțetul din vin roșu depinde de tipul și calitatea vinului din care este făcut. Oțeturile produse din Cabernet Sauvignon au oferit cele mai mari cantități, cu până la 20 de compuși antocianici.
Oțetul din vin roșu conține și resveratrol, un antioxidant asociat cu lupta împotriva cancerului de piele, inclusiv melanomul.
De exemplu, un studiu de laborator a arătat că resveratrolul a distrus celulele de cancer de piele și a încetinit semnificativ dezvoltarea unor celule noi.
În plus, acidul acetic din acest tip de oțet poate combate infecțiile cutanate. De altfel, a fost folosit în scop medicinal de peste 6.000 de ani pentru tratamentul rănilor și al unor infecții ale pieptului, urechii și tractului urinar.
Într-un studiu de laborator, acidul acetic a împiedicat dezvoltarea unor bacterii precum Acinetobacter baumannii, frecvent implicate în infecțiile la pacienții cu arsuri.
Totuși, sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili care sunt cele mai bune utilizări ale oțetului în îngrijirea pielii. Orice tip de oțet trebuie diluat cu apă înainte de aplicarea pe piele, pentru că în formă nediluată poate provoca iritații importante sau chiar arsuri.
Acidul acetic din oțetul din vin roșu ar putea ajuta la pierderea în greutate.
S-a observat că acidul acetic reduce depozitarea grăsimii, crește arderea ei și reduce apetitul.
În plus, el menține alimentele mai mult timp în stomac. Acest lucru întârzie eliberarea grelinei, hormonul foamei, și ar putea preveni mâncatul în exces.
Într-un studiu, adulți cu obezitate au băut zilnic o băutură de 500 ml care conținea 15 ml, 30 ml sau 0 ml de oțet. După 12 săptămâni, grupurile care au consumat oțet au avut greutate mai mică și mai puțină grăsime abdominală decât grupul de control.
Într-un alt studiu pe 12 persoane, cei care au consumat oțet cu o cantitate mai mare de acid acetic, alături de un mic dejun cu pâine albă, au raportat o senzație de sațietate mai mare decât cei care au consumat oțet cu nivel mai mic de acid acetic.
Vinul roșu, ingredientul de bază al acestui oțet, conține antioxidanți polifenolici puternici, inclusiv resveratrol. De asemenea, vinul roșu conține pigmenți antioxidanți numiți antocianine.
Antioxidanții previn deteriorarea celulară cauzată de molecule cunoscute sub numele de radicali liberi, care altfel pot favoriza boli cronice precum cancerul, diabetul și bolile de inimă.
Antioxidanții din vinul roșu sunt prezenți și în oțetul obținut din el, însă în cantități mai mici. Procesul de fermentare poate reduce conținutul de antocianine cu până la 91%.
Oțetul din vin roșu ar putea îmbunătăți sănătatea inimii.
Acidul acetic și resveratrolul pot ajuta la prevenirea formării cheagurilor de sânge și la scăderea colesterolului, inflamației și tensiunii arteriale.
Deși cele mai multe studii vizează vinul roșu, și oțetul său conține aceiași antioxidanți, doar că în cantități mai mici.
Un studiu de patru săptămâni pe 60 de adulți cu hipertensiune a arătat că administrarea de extract de vin roșu a redus semnificativ tensiunea arterială, în timp ce extractul de struguri nu a avut efect.
Polifenolii precum resveratrolul relaxează vasele de sânge și cresc cantitatea de calciu din celule, ceea ce îmbunătățește circulația și reduce tensiunea arterială.
Acidul acetic ar putea avea efecte similare. Studii pe rozătoare au arătat că acesta reduce tensiunea arterială prin creșterea absorbției calciului și prin modificarea hormonilor care controlează tensiunea, dar și echilibrul fluidelor și electroliților.
Un studiu a arătat că șobolanii care au primit acid acetic sau oțet au avut o reducere semnificativă a tensiunii arteriale față de cei care au primit doar apă.
În plus, atât acidul acetic, cât și resveratrolul pot reduce trigliceridele și colesterolul, iar valorile mari ale acestora sunt considerați factori de risc pentru bolile de inimă.
Acidul acetic a fost asociat cu reducerea colesterolului total și a trigliceridelor la șobolani. Dozele mari au redus și colesterolul LDL, considerat „rău”, la iepuri hrăniți cu o dietă bogată în colesterol.
Oțetul din vin roșu este folosit pe scară largă în gătit, dar poate avea și alte utilizări.
Este adesea inclus în dressinguri pentru salate, marinade și sosuri reduse. Se potrivește bine cu alimente mai consistente, precum carnea de porc, vită sau legumele.
Dacă oțetul alb este rezervat adesea curățeniei, oțetul din vin roșu poate fi folosit și în îngrijirea personală.
De exemplu, poate fi diluat cu apă în raport 1:2 și folosit ca tonic facial.
În plus, adăugarea a 2-3 linguri de oțet din vin roșu în apa de baie, împreună cu sare Epsom și lavandă, poate calma pielea. Unele persoane consideră și că varianta diluată ajută la calmarea arsurilor solare ușoare.
