Cătina apare în România exact când zilele încep să se răcească și este unul dintre cele mai interesante fructe ale toamnei. De ce este important să o consumăm?
Cătina (Hippophae rhamnoides) este de mult timp folosită în alimentație și în medicina tradițională, însă în ultimii ani a atras și atenția cercetătorilor. Nu este vorba despre un „fruct-minune” care poate trata boli peste noapte, ci despre un aliment cu o compoziție nutrițională deosebit de bogată.
Cătina se remarcă prin combinația de substanțe pe care o oferă. Fructele conțin vitamina C, carotenoide, vitamina E și alte vitamine, flavonoide, acizi fenolici, polifenoli, fitosteroli și acizi grași, inclusiv acizi grași polinesaturați. Unele analize ale plantei au identificat aproape 200 de compuși nutritivi și bioactivi.
Culoarea intens portocalie a fructelor nu este întâmplătoare. Ea este legată în special de prezența carotenoidelor, compuși cu rol antioxidant. În același timp, cătina combină antioxidanți solubili în apă, precum vitamina C și anumite polifenoli, cu antioxidanți liposolubili, precum carotenoidele și tocoferolii. Tocmai această combinație face fructul atât de interesant din punct de vedere nutrițional.
Unul dintre cele mai studiate aspecte ale cătinei este activitatea antioxidantă.
Organismul produce în mod natural radicali liberi, iar stresul oxidativ apare atunci când producția acestora depășește capacitatea organismului de a-i neutraliza. Alimentația bogată în compuși antioxidanți poate contribui la protejarea celulelor împotriva proceselor oxidative.
Studiile de laborator și cercetările experimentale au arătat că polifenolii și flavonoidele din cătină pot avea efect antioxidant, inclusiv prin reducerea unor markeri ai oxidării.
Important însă: aceste rezultate nu înseamnă că o porție de cătină „curăță” organismul de radicalii liberi sau previne automat bolile. O mare parte dintre dovezile existente provin din studii experimentale, iar efectele observate în laborator nu pot fi transferate automat la oameni.
Vitamina C este una dintre cele mai cunoscute componente ale cătinei și are un rol important în funcționarea normală a sistemului imunitar. În plus, fructul conține numeroși compuși bioactivi care sunt cercetați pentru posibile efecte imunomodulatoare.
Asta explică de ce cătina a devenit atât de populară în sezonul rece.
Totuși, există o diferență importantă între susținerea funcționării normale a organismului și afirmația că un aliment poate preveni sau vindeca o infecție. Dovezile actuale nu justifică transformarea cătinei într-un „medicament natural” împotriva răcelilor sau gripei.
Un alt domeniu în care cătina este intens cercetată este sănătatea cardiovasculară.
Flavonoidele, polifenolii, fitosterolii și acizii grași din fruct și semințe au fost analizați pentru efectele lor asupra metabolismului lipidic, inflamației și stresului oxidativ. O analiză recentă a cercetărilor privind bolile cardiovasculare a identificat inclusiv studii clinice în care preparatele pe bază de cătină au fost asociate cu modificări ale unor parametri precum colesterolul, trigliceridele sau markerii inflamatori.
De exemplu, într-un studiu randomizat cu 229 de adulți sănătoși, consumul de fructe de cătină timp de 90 de zile a fost asociat cu scăderea concentrației circulante a proteinei C reactive, un marker al inflamației. Alte cercetări au analizat efectele fructelor sau uleiului de cătină asupra profilului lipidic.
Rezultatele sunt promițătoare, dar nu sunt suficiente pentru a spune că „cătina previne infarctul” sau că poate înlocui tratamentul prescris pentru colesterol ori hipertensiune.
Cătina este interesantă și pentru piele datorită combinației de vitamina C, carotenoide, vitamina E, polifenoli și acizi grași.
Vitamina C participă la sinteza normală a colagenului, iar antioxidanții pot contribui la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Uleiul de cătină a fost, de asemenea, cercetat pentru efectele sale asupra pielii, inclusiv în contexte legate de inflamație, stres oxidativ și vindecarea leziunilor.
Aici există însă o nuanță importantă: rezultatele obținute cu ulei de cătină aplicat pe piele nu sunt echivalente cu efectele consumului de fructe. Niciun aliment nu poate înlocui protecția solară sau tratamentul dermatologic atunci când acesta este necesar.
Cercetătorii acordă o atenție specială flavonoidelor. O analiză dedicată acestor substanțe a identificat peste 95 de flavonoide în cătină și a evaluat potențialul lor în metabolism și în diferite afecțiuni metabolice.
Aceste substanțe sunt investigate pentru proprietățile lor antioxidante și antiinflamatoare și pentru modul în care pot influența anumite căi metabolice.
Dar din nou, este esențială diferența dintre potențialul biologic al unui compus și un efect terapeutic demonstrat la oameni. Faptul că o substanță influențează o anumită cale celulară într-un experiment nu înseamnă automat că fructul respectiv tratează o boală.
Unul dintre motivele pentru care cătina este atât de interesantă este că nu oferă doar vitamine și antioxidanți.
Uleiul obținut din fruct și semințe conține acizi grași, tocoferoli, carotenoide și polifenoli. Compoziția diferă însă în funcție de partea plantei din care este obținut uleiul și de metoda de procesare.
Acest profil explică de ce uleiul de cătină este studiat atât în nutriție, cât și în dermatologie și în dezvoltarea unor produse funcționale.
Aici este probabil cea mai importantă concluzie.
Cercetările asupra cătinei sunt numeroase și există rezultate promițătoare privind efectele antioxidante, antiinflamatoare, cardiovasculare, metabolice și dermatologice. Însă nivelul dovezilor diferă foarte mult de la un efect la altul.
O mare parte dintre date provin din experimente pe celule sau animale, iar studiile clinice la oameni sunt încă relativ limitate. O analiză publicată în 2026 subliniază tocmai necesitatea unor studii clinice mai bine standardizate și a unor preparate mai bine caracterizate înainte ca multe dintre aceste potențiale efecte să poată fi transformate în recomandări medicale ferme.
Cu alte cuvinte, cătina este un aliment valoros, dar nu trebuie prezentată drept tratament pentru cancer, diabet, hipertensiune, infecții sau alte boli.
În România, cătina este consumată cel mai frecvent sub formă de fructe proaspete sau congelate, suc, sirop, amestecată cu miere ori în diverse preparate.
Pentru beneficiile nutriționale, este preferabil să fie privită ca parte a unei alimentații variate, alături de alte fructe și legume, nu ca un „supliment” care trebuie consumat în cantități mari.
Mai mult, produsele comerciale pe bază de cătină pot fi foarte diferite între ele. Un suc sau un sirop îndulcit poate avea o cantitate importantă de zahăr, astfel încât nu este același lucru cu consumul fructului propriu-zis.
Cătina nu are nevoie de promisiuni spectaculoase pentru a fi interesantă. Are deja un profil nutrițional remarcabil: vitamina C, carotenoide, polifenoli, flavonoide, vitamina E, fitosteroli și acizi grași, într-un singur fruct mic și intens colorat.
Cea mai corectă concluzie este, așadar, mai simplă decât multe dintre titlurile senzaționaliste care circulă despre ea: cătina poate fi un aliat valoros într-o alimentație echilibrată, datorită densității sale de compuși bioactivi, însă nu înlocuiește medicamentele, consultațiile sau tratamentele recomandate de medic.
Iar toamna este momentul perfect pentru a redescoperi aceste mici bobițe portocalii pe care România le are din belșug.
Sursă: Wang Z. et al. (2022), „Phytochemistry, health benefits, and food applications of sea buckthorn (Hippophae rhamnoides L.): A comprehensive review”, Frontiers in Nutrition.
DOI: 10.3389/fnut.2022.1036295