Vitamina puțin cunoscută pe care doctorii îți recomandă să o incluzi în rutina ta

Vitamina K2 / Sursă: Freepik

Mai puțin discutată în spațiul public, aceasta ar putea avea un rol esențial în protejarea inimii, a oaselor și chiar a sănătății dentare, potrivit experților.

Vitamina „invizibilă” din rutina zilnică

Vitamina K este cunoscută în principal pentru rolul său în coagularea sângelui și menținerea sănătății osoase. Totuși, puțini știu că acest nutrient nu este unul singular, ci o familie de compuși, dintre care cei mai importanți sunt vitamina K1 și vitamina K2.

Diferențele dintre ele nu sunt doar de nume, ci de funcție în organism. Iar exact aici apare interesul tot mai mare pentru K2, considerată de unii specialiști un „reglator fin” al modului în care corpul gestionează calciul.

Ce este, de fapt, vitamina K2?

„Vitaminele K1 și K2 sunt similare, dar diferă în mai multe privințe. Au structuri chimice, funcții în organism și surse diferite”, explică Avery Zenker, conform Prevention.

Dacă vitamina K1 este implicată în principal în coagularea sângelui, vitamina K2 are un rol mai complex: influențează modul în care calciul este distribuit în organism.

Pe scurt, K2 ajută calciul să ajungă acolo unde este necesar, în oase și dinți și îl împiedică să se depună acolo unde poate deveni dăunător, cum ar fi în artere.

Cum protejează inima, oasele și dinții

Rolul vitaminei K2 în sănătatea cardiovasculară este unul dintre cele mai discutate în cercetările recente. Ea activează proteine care „dirijează” calciul către oase și dinți și previn depunerea acestuia în vasele de sânge.

„Acest lucru asigură că vitamina K2 ajută calciul să întărească structura oaselor și a dinților, în loc să se acumuleze în vasele de sânge unde poate provoca daune”, explică Sandip Sachar.

În termeni simpli, K2 funcționează ca un „sistem de ghidaj” pentru calciu, un detaliu esențial într-un organism în care echilibrul mineral este crucial pentru prevenirea bolilor cronice.

Ce spun studiile despre riscuri și beneficii

Cercetările aflate în desfășurare sugerează că un aport mai ridicat de vitamina K2 ar putea fi asociat cu un risc mai mic de boală arterială periferică, mai ales la persoanele cu hipertensiune sau diabet.

Interesant este că aceeași asociere nu a fost observată în cazul vitaminei K1, ceea ce întărește ideea că cele două forme ale vitaminei K nu sunt interschimbabile din punct de vedere biologic.

În plus, specialiștii atrag atenția că deficitul de K2 ar putea avea efecte asupra sănătății dentare și osoase. În lipsa ei, calciul nu este utilizat eficient, ceea ce poate contribui la fragilizarea oaselor și la probleme dentare.

Surse alimentare de vitamina K2

Spre deosebire de vitamina K1, prezentă mai ales în legumele verzi, vitamina K2 se găsește în alte tipuri de alimente.

Printre sursele importante se numără:

  • alimente fermentate precum varza murată, miso și natto
  • ficat
  • gălbenuș de ou
  • brânzeturi maturate
  • unt și carne de pui

„Există din ce în ce mai multe dovezi că unele persoane pot beneficia de un supliment de vitamina K2”, afirmă Avery Zenker, subliniind însă necesitatea evaluării medicale înainte de administrare.

Recomandarea experților: atenție la suplimente

Specialiștii atrag atenția că, înainte de a introduce orice supliment în rutină, este esențial consultul medical. Vitamina K2 poate interacționa cu anumite tratamente, în special cu anticoagulantele, influențând procesul de coagulare a sângelui.

De asemenea, experții subliniază importanța echilibrului nutrițional general. Vitamina K2 acționează în sinergie cu vitamina D, iar împreună contribuie la menținerea sănătății osoase și a metabolismului calciului.

În acest context, discuția despre K2 nu este despre o „vitamină-minune”, ci despre un element mai puțin cunoscut dintr-un sistem biologic complex, în care fiecare nutrient își are rolul său bine definit.

Articole similare

12 alimente bogate în vitamina A

18 ian 2026, 13:08
Nu o produci deloc, dar corpul tău se bazează pe ea pentru imunitate, vedere, piele și organe vitale: vitamina A trebuie luată din mâncare.