Deficitul de vitamina D, epidemia tăcută care ne slăbește organismul. Dr. Mihai Craiu: Vine frigul și nu vom mai produce Vitamina D

Vitamina D este unul dintre cei mai importanți nutrienți pentru sănătatea organismului, având un rol esențial în dezvoltarea oaselor, susținerea imunității și prevenirea numeroaselor boli cronice. Deși corpul nostru o poate produce în mod natural sub acțiunea soarelui, studiile arată că deficitul de vitamină D este tot mai frecvent, inclusiv în rândul copiilor. 

Specialiștii atrag atenția că, în contextul vieții moderne - petrecută în mare parte în interior și cu o alimentație tot mai procesată - suplimentarea corectă devine vitală pentru menținerea sănătății.

Vitamina D, între informații utile și confuzie pentru părinți

Multe aspecte privind sănătatea copiilor din România s-au schimbat în cei 36 de ani de democrație. Unele transformări vin din noi descoperiri științifice, altele din schimbările apărute în stilul de viață al familiilor moderne, iar o parte sunt influențate de rețelele sociale, care aduc zilnic un flux uriaș de informații și sfaturi.

"Există un... munte de informații despre vitamina D, atât de multe încât te întrebi, ca părinte, oare cum să te descurci printre ele?!?", scrie medicul pediatru dr. Mihai Craiu pe pagina de Facebook a Spitalului Virtual pentru Copii.

Vitamina D, esențială pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, este astăzi în centrul atenției specialiștilor, însă și al numeroaselor mituri.

Cum se administra vitamina D înainte de 1989

În perioada de dinaintea Revoluției, schema de profilaxie a rahitismului era mult diferită față de cea actuală.

"Înainte de 1989, copiii din România primeau câte 200.000 UI de vitamină D injectabil, intramuscular, la 2, 4, 6, 9, 12, 18 și 24 luni", explică dr. Craiu.

Modelul de atunci era inspirat din practica europeană de la mijlocul secolului XX, când se administrau doze mari, la intervale prestabilite.

În Germania interbelică, de exemplu, se foloseau doze orale foarte mari de vitamină D, între 150.000 și 600.000 UI administrate odată, atât pentru prevenție, cât și pentru tratamentul unor afecțiuni precum tuberculoza cutanată sau artrita reumatoidă.

"Această metodă purta numele de stoss-therapie", amintește medicul.

Recomandările actuale: suplimentare orală și expunere la soare

Astăzi, specialiștii recomandă o abordare mai blândă și mai sigură.

"Dacă putem face ceva simplu pentru sănătatea copiilor noștri, atunci aceasta ar fi suplimentarea orală cu vitamină D (toată copilăria, până la 18 ani, spun protocoalele actuale) și plimbarea sau joaca în soare, dimineața, ideal între 10.30-13", afirmă dr. Mihai Craiu.

Această expunere moderată la soare ajută organismul să producă niveluri optime de vitamina D3, esențiale pentru menținerea sănătății generale.

Deficitul de vitamină D - risc pentru multiple afecțiuni

Medicul avertizează că persoanele cu deficit sever de vitamină D pot dezvolta o gamă largă de probleme de sănătate.

"Pot apărea boli alergice, afecțiuni cardiovasculare, neurologice sau metabolice, iar unele studii arată o frecvență mai mare a unor tipuri de cancer și infecții grave", mai explică dr. Mihai Craiu.

Pe termen lung, lipsa vitaminei D afectează nu doar oasele, ci întregul organism.

"Fără nivele acceptabile de vitamină D, în condițiile actuale de poluare și de expunere repetată la alimente ultraprocesate, vom dezvolta și alte boli, nu numai fragilitatea oaselor - rahitism la sugar și copilul mic sau osteoporoză la cei mai mari", subliniază specialistul.

Soarele, sursă naturală de sănătate

"Să ne bucurăm de vreme și de soare, căci vine frigul și nu vom mai produce în piele suficientă vitamină D, sub acțiunea razelor ultraviolete", îndeamnă dr. Mihai Craiu.

Vitamina D rămâne, așadar, un element cheie pentru imunitatea și dezvoltarea copiilor. Iar echilibrul dintre alimentație, suplimentare corectă și expunere responsabilă la soare poate face diferența între sănătate și carență.