Ți se întâmplă să fii foarte obosit și, dintr-un motiv aparent banal, să simți că îți dau lacrimile? Nu este neapărat „dramă” și nici lipsă de autocontrol. Somnul insuficient poate modifica felul în care creierul procesează emoțiile.
Oboseala poate face emoțiile mai greu de controlat, deoarece somnul insuficient afectează mecanismele cerebrale implicate în reglarea emoțională.
Lucrurile mici pot părea mai copleșitoare atunci când nu ai dormit suficient, iar reacțiile emoționale pot deveni mai greu de gestionat.
Cercetările recente arată că pierderea somnului este asociată cu mai puțină stare pozitivă, mai multă anxietate și modificări ale reactivității emoționale.
Dacă plânsul, iritabilitatea sau schimbările de dispoziție apar frecvent chiar și după un somn suficient, nu ar trebui puse automat pe seama oboselii.
Probabil ai observat fenomenul: după o zi foarte lungă, când ai dormit puțin și ai avut prea multe lucruri de făcut, o situație care în mod normal nu te-ar afecta foarte mult poate deveni brusc „picătura care umple paharul”.
Poate fi un mesaj banal, o ceartă minoră, un film, o melodie sau chiar o problemă pe care ai gestionat-o fără probleme cu o zi înainte.
De data aceasta însă, simți că nu mai poți. Îți vine să plângi.
Cercetările din ultimii ani sugerează că explicația nu este doar psihologică. Somnul este esențial pentru funcționarea sistemelor cerebrale care ne ajută să ne reglăm emoțiile.
O analiză amplă publicată în 2024 în Psychological Bulletin a reunit 154 de studii experimentale, cu 1.338 de efecte analizate și peste 5.700 de participanți. Concluzia generală: pierderea somnului afectează funcționarea emoțională, reduce starea afectivă pozitivă și poate crește simptomele de anxietate.
Una dintre explicațiile importante se află în relația dintre amigdala cerebrală și regiunile din cortexul prefrontal.
Amigdala participă la detectarea și procesarea stimulilor cu încărcătură emoțională. Cortexul prefrontal contribuie, printre altele, la controlul și reglarea reacțiilor emoționale.
Când suntem odihniți, aceste sisteme comunică eficient. Când suntem privați de somn, această reglare poate deveni mai puțin eficientă.
O cercetare publicată în 2021 a arătat că privarea totală de somn reduce capacitatea de reglare controlată a emoțiilor negative. Cu alte cuvinte, problema nu este neapărat că apare o emoție complet diferită, ci că devine mai greu să o gestionezi după ce apare.
Asta poate explica de ce, atunci când ești epuizat, ai impresia că „nu mai ai răbdare pentru nimic”.
Nu înseamnă că situația care te face să plângi este neimportantă. Înseamnă că resursele pe care creierul le folosește pentru a-i regla impactul emoțional pot fi diminuate de lipsa somnului.
Imaginează-ți că ai avut o zi aglomerată.
Ai dormit cinci ore. Ai lucrat, ai rezolvat probleme, ai avut conversații stresante și ai încercat să funcționezi normal.
Seara, cineva îți spune ceva aparent banal.
Într-o zi obișnuită, probabil ai fi ridicat din umeri.
După o noapte proastă însă, aceeași situație poate deveni mult mai greu de tolerat.
Un studiu experimental publicat în Journal of Sleep Research a urmărit efectele a cinci nopți consecutive cu doar cinci ore de somn pe noapte. Participanții au evaluat imaginile plăcute și neutre mai negativ după perioada de restricție a somnului decât după perioada cu somn normal.
Cu alte cuvinte, lipsa somnului poate schimba „filtrul” prin care creierul interpretează experiențele.
Iar dacă filtrul emoțional devine mai vulnerabil, nu este greu de înțeles de ce o persoană epuizată poate ajunge mai repede la lacrimi.
Un detaliu interesant din cercetarea recentă este că lipsa somnului nu pare să afecteze doar emoțiile negative.
Meta-analiza din 2024 a găsit una dintre cele mai consistente modificări în scăderea afectului pozitiv. Cercetătorii au observat, de asemenea, creșterea simptomelor de anxietate și modificări ale modului în care oamenii răspund la stimuli emoționali.
Asta poate explica senzația familiară de după o noapte aproape albă: nu ești neapărat profund trist, dar nimic nu mai pare la fel de plăcut, interesant sau ușor de suportat.
Un mesaj care în mod normal te-ar bucura poate să nu mai producă aceeași reacție. O glumă nu mai pare atât de amuzantă. Iar o problemă minoră poate deveni mult mai apăsătoare.
Un alt studiu, publicat în 2022, a analizat efectele privării de somn și ale fragmentării somnului asupra procesării informațiilor emoționale. Cercetarea susține ideea că somnul insuficient poate modifica modul în care creierul răspunde la informațiile cu încărcătură emoțională.
De aceea, expresia „sunt atât de obosit încât îmi vine să plâng” poate avea un substrat biologic real.
Nu înseamnă că organismul are o „rezervă de lacrimi” care se termină și nici că orice episod de plâns este provocat de oboseală.
Mai corect este să spunem că oboseala poate reduce capacitatea de a regla reacția emoțională, astfel încât ceea ce în altă zi ai putea gestiona fără probleme poate deveni copleșitor.
Nu trebuie să ajungi să nu dormi deloc pentru ca emoțiile să fie afectate.
O meta-analiză publicată în Sleep în 2021, care a combinat 64 de studii și 241 de efecte, a găsit că pierderea somnului a fost asociată cu o creștere moderată a dispoziției negative și cu o scădere importantă a dispoziției pozitive. Efectele au fost mai pronunțate în cazul privării totale de somn decât al simplei restricții a duratei somnului.
Mai recent, analiza sistematică din 2024 a confirmat că diferite forme de pierdere a somnului, de la reducerea orelor dormite până la treziri repetate în timpul nopții, pot afecta funcționarea emoțională.
Răspunsul cel mai corect este: pentru că plânsul este una dintre modalitățile prin care emoțiile foarte intense pot fi exprimate, iar când ești epuizat îți poate fi mai greu să le reglezi înainte să ajungă la acel nivel.
Cercetarea nu spune că „lipsa somnului produce lacrimi” în mod direct și obligatoriu. Nu toți oamenii obosiți vor plânge.
Însă există dovezi solide că somnul insuficient modifică dispoziția, reactivitatea emoțională și capacitatea de reglare a emoțiilor.
Așa că, data viitoare când după o zi extrem de obositoare simți că îți vine să plângi dintr-un motiv aparent mic, explicația poate fi mai simplă decât pare: creierul tău poate fi pur și simplu fără suficiente resurse pentru a mai ține emoțiile sub control.
Iar uneori, cea mai bună „soluție” nu este să te forțezi să fii mai puternic, ci să dormi.
Palmer, C. A. et al. (2024). Sleep loss and emotion: A systematic review and meta-analysis of over 50 years of experimental research. Psychological Bulletin, 150(4), 440–463. DOI: 10.1037/bul0000410
Stenson, A. R. et al. (2021). Total sleep deprivation reduces top-down regulation of emotion without altering bottom-up affective processing. PLOS ONE, 16(9), e0256983. DOI: 10.1371/journal.pone.0256983
Lee, V. V. et al. (2022). The independent effects of sleep deprivation and sleep fragmentation on processing of emotional information. Behavioural Brain Research, 424, 113802. DOI: 10.1016/j.bbr.2022.113802
Tempesta, D. et al. (2020). The impact of five nights of sleep restriction on emotional reactivity. Journal of Sleep Research. DOI: 10.1111/jsr.13022
Tomaso, C. C., Johnson, A. B., Nelson, T. D. (2021). The effect of sleep deprivation and restriction on mood, emotion, and emotion regulation: Three meta-analyses in one. Sleep, 44(6), zsaa289. DOI: 10.1093/sleep/zsaa289