Să te trezești în mijlocul nopții, să simți că este cineva în cameră, dar să nu poți nici măcar să-ți miști un deget. Pentru milioane de oameni, aceasta este experiență reală numită paralizie în somn.
Paralizia în somn apare atunci când o persoană se trezește, dar corpul rămâne temporar în starea de imobilitate specifică somnului REM.
Aproximativ una din cinci persoane ar fi experimentat cel puțin o dată acest fenomen, potrivit neuroștiințificului Baland Jalal.
Printre cele mai frecvente experiențe relatate se numără senzația că cineva se află în cameră, presiunea pe piept și apariția unor siluete întunecate.
Lipsa somnului, programul neregulat de odihnă, anxietatea și insomnia sunt printre factorii asociați cu apariția episoadelor.
Imaginează-ți că deschizi ochii în toiul nopții. Recunoști camera, vezi obiectele din jur și ai impresia că ești complet treaz. Încerci să te ridici din pat, să miști mâna sau să strigi după ajutor, însă nimic nu funcționează. Corpul nu răspunde comenzilor, iar în acel moment apare o altă senzație înfricoșătoare: ai impresia că nu ești singur.
Pentru cei care au trecut prin paralizia în somn, experiența poate fi extrem de reală. Unii simt că o persoană sau o prezență amenințătoare se află lângă pat, alții au senzația că ceva îi apasă pe piept sau că încearcă să-i sufoce.
Spre deosebire de un vis obișnuit, în care imaginile și întâmplările se desfășoară în lumea visului, în timpul paraliziei în somn persoana poate avea impresia că este conștientă de ceea ce se întâmplă în jurul său. Tocmai această combinație dintre senzația de trezire, imposibilitatea de a se mișca și frica intensă face ca episodul să fie atât de tulburător.
De regulă, paralizia durează doar câteva minute, însă celor care o experimentează li se poate părea că a trecut mult mai mult timp.
Unul dintre cele mai interesante aspecte ale paraliziei în somn este asemănarea dintre relatările unor persoane care nu se cunosc și nu au nicio legătură între ele.
Mulți dintre cei afectați povestesc că au văzut siluete întunecate, forme umane sau prezențe amenințătoare în apropierea patului. Una dintre aparițiile despre care se vorbește frecvent este „Omul cu pălărie”, descris ca o siluetă întunecată, cu aspect uman, care pare să privească persoana adormită.
Alții nu văd neapărat o figură clară, dar au convingerea puternică că cineva se află în cameră. Senzația poate fi atât de intensă, încât persoana ajunge să creadă că este în pericol, deși nu există o amenințare reală.
Există și relatări diferite: unele persoane spun că au impresia că se văd pe ele însele din exterior, uneori chiar de deasupra patului.
Dr. Baland Jalal, de la Universitatea Harvard, a studiat ani la rând acest fenomen, inclusiv pornind de la propria experiență din copilărie. Potrivit estimării sale, aproximativ una din cinci persoane a trecut cel puțin o dată prin paralizie în somn. Raportat la populația lumii, acest lucru ar însemna că peste un miliard de oameni ar putea cunoaște această experiență.
Asemănarea dintre relatări ridică multe întrebări, însă explicația nu trebuie căutată în apariții supranaturale, ci în felul în care funcționează creierul în timpul tranziției dintre somn și starea de veghe.
Pentru a înțelege paralizia în somn, trebuie să știm ce se întâmplă în mod normal atunci când adormim.
Potrivit explicațiilor oferite de dr. Baland Jalal, somnul trece prin mai multe etape. La început apare somnul ușor, perioadă în care ritmul cardiac și temperatura corpului încep să scadă. Urmează somnul profund, iar apoi somnul REM, etapă în care apar cele mai multe dintre visele noastre.
În timpul somnului REM, creierul este foarte activ, însă corpul intră într-o stare temporară de imobilitate. Acest mecanism este esențial: împiedică punerea în practică a mișcărilor pe care le facem în vis. Altfel, am putea ajunge să ne agităm, să lovim sau să ne rănim în timp ce dormim.
Problema apare atunci când trezirea are loc înainte ca această imobilitate să dispară complet.
Cu alte cuvinte, creierul începe să fie conștient de mediul înconjurător, dar mecanismul care ține corpul nemișcat în timpul somnului REM este încă activ.
Dr. Jalal compară fenomenul cu un întrerupător blocat între două poziții: persoana este prinsă între somn și trezire, fără să poată controla mișcările corpului.
Astfel se explică unul dintre cele mai înfricoșătoare aspecte ale paraliziei în somn: senzația că ești treaz, dar nu poți face nimic pentru a ieși din acea stare.
Nu doar imposibilitatea de a te mișca provoacă teamă. În timpul unui episod pot apărea și senzații fizice neobișnuite, precum presiunea în piept, senzația de plutire, de învârtire sau de scufundare.
Dr. Jalal explică faptul că, în viața de zi cu zi, creierul primește permanent informații de la corp și le folosește pentru a înțelege ce se întâmplă. Dacă vrei să ridici brațul, creierul transmite comanda, iar corpul răspunde prin mișcare.
În timpul paraliziei în somn, această colaborare nu mai funcționează în modul obișnuit. Persoana încearcă să se miște, dar nu primește răspunsul așteptat din partea corpului.
În lipsa acestor informații, creierul încearcă să explice senzațiile pe care le trăiește și să le dea un sens.
Neuroștiințificul descrie creierul drept un „povestitor” care caută permanent tipare și explicații. Atunci când apar simultan imobilitatea, presiunea în piept și senzația de sufocare, acesta încearcă să găsească o cauză pentru toate aceste trăiri.
Astfel, o senzație fizică poate fi interpretată ca o amenințare venită din exterior. Persoana poate avea impresia că o fantomă stă pe pieptul său sau că o prezență încearcă să o sugrume.
De aici și asemănarea dintre multe dintre relatările celor care au experimentat paralizia în somn. Nu este vorba despre faptul că oamenii văd neapărat aceeași ființă, ci despre felul în care creierul poate interpreta senzații intense și neobișnuite în timpul acestei stări.
Cauzele exacte ale paraliziei în somn nu sunt pe deplin cunoscute. Totuși, fenomenul a fost asociat cu mai mulți factori care țin de calitatea somnului și de starea psihică.
Printre aceștia se numără:
Insomnia: dificultățile de adormire sau trezirile repetate pot perturba ritmul normal al somnului.
Programul neregulat de odihnă: schimbările de fus orar, jet lag-ul sau munca în ture pot afecta alternanța etapelor somnului.
Anxietatea: stările de neliniște pot fi asociate cu apariția episoadelor.
Stresul posttraumatic (PTSD): persoanele care se confruntă cu această tulburare pot experimenta și paralizie în somn.
Narcolepsia: această tulburare de somn este, de asemenea, asociată cu fenomenul.
Antecedentele familiale: existența unor episoade de paralizie în somn în familie poate reprezenta un alt factor asociat.
Așadar, chiar dacă experiența poate părea inexplicabilă în momentul în care se întâmplă, există mecanisme ale somnului care pot explica de ce apare.
Pentru persoanele care experimentează frecvent paralizia în somn, câteva schimbări ale obiceiurilor zilnice pot contribui la reducerea riscului.
Recomandările NHS (Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie) pun accent în primul rând pe respectarea unui program regulat de somn.
Mai exact, este recomandat să dormi între șapte și nouă ore pe noapte și să încerci să te culci și să te trezești aproximativ la aceleași ore, inclusiv în weekend. Activitatea fizică regulată poate contribui, de asemenea, la menținerea unui ritm sănătos de odihnă.
Un alt aspect important este ceea ce faci înainte de culcare. NHS recomandă evitarea meselor foarte consistente, a alcoolului și a fumatului în apropierea orei de somn.
Poziția în care dormi poate conta și ea. Potrivit recomandărilor NHS, dormitul pe spate poate crește probabilitatea apariției paraliziei în somn, motiv pentru care persoanele care se confruntă cu episoade repetate pot încerca să doarmă într-o altă poziție.
Chiar dacă senzațiile din timpul unui astfel de episod pot fi extrem de înfricoșătoare, paralizia în somn are o explicație legată de funcționarea creierului și de mecanismele normale ale somnului REM. Iar siluetele întunecate, prezențele amenințătoare sau senzația că cineva te apasă pe piept pot fi manifestări ale acestei stări de tranziție dintre somn și trezire.