Un vis în care partenerul te înșală, ești urmărit de necunoscuți sau chiar comiți o crimă poate părea atât de real încât îți influențează întreaga zi.
Te-ai trezit vreodată iritat de partener după ce ai visat că te-a înșelat? Sau cu inima bătând puternic după ce ai fugit de un atacator ori ai fost implicat într-o situație imposibilă? Deși știm că a fost doar un vis, emoțiile rămân surprinzător de intense.
Psihoterapeuta Jane Haynes, din Londra, spune că acest lucru este perfect normal. Creierul procesează emoțiile din vis într-un mod atât de autentic încât efectele pot persista și după trezire.
„Visele transmit un fel de mesaj. Ele comunică într-un limbaj nocturn”, explică specialista, conform The Guardian.
Totuși, ea avertizează că nu există un dicționar universal al viselor. Contrar miturilor populare, un vis despre dinți care cad, despre zbor sau despre faptul că ești dezbrăcat în public nu are aceeași semnificație pentru toată lumea.
„Contextul este întotdeauna cel mai important. Eu nu decodez visele, ci îi ajut pe oameni să găsească propriul sens”, spune Haynes.
Mulți oameni spun că nu visează niciodată. Cercetările din laboratoarele de somn arată însă contrariul.
Atunci când voluntarii care susțin că nu visează sunt monitorizați peste noapte și treziți în diferite momente, aproape toți pot relata un vis. Diferența este că majoritatea îl uită până dimineața.
De fapt, oamenii petrec aproximativ o treime din viață dormind, iar aproape 20% din timpul de somn este reprezentat de somnul REM (Rapid Eye Movement), faza în care apar cele mai multe vise.
Intuitiv, am putea crede că în timpul somnului creierul intră într-o stare de repaus. Realitatea este exact opusă.
Profesorul Mark Solms, neurocercetător la Universitatea din Cape Town, explică faptul că imagistica cerebrală arată o activitate intensă în timpul somnului REM.
Sunt activate:
În schimb, cortexul prefrontal, regiunea responsabilă cu logica, planificarea și luarea deciziilor, devine mult mai puțin activ.
Rezultatul? Emoțiile și imaginile se pot combina într-un mod complet lipsit de logică, fără ca „partea rațională” a creierului să intervină.
Una dintre cele mai interesante descoperiri ale profesorului Solms este că visele ar putea avea rolul de a proteja somnul.
El a studiat persoane cu leziuni într-o regiune cerebrală care le împiedica să viseze. Rezultatul a fost neașteptat: acești oameni se trezeau repetat, în special imediat după intrarea în somnul REM.
Concluzia cercetătorului este că visarea pare să „consume” activitatea intensă a creierului, împiedicând-o să ne trezească.
Cu alte cuvinte, visele nu ne perturbă somnul, ci îl fac posibil.
Dacă ai impresia că visezi mai des lucruri rele decât frumoase, nu este doar o impresie.
Analiza a peste 50.000 de relatări de vise, colectate de-a lungul a patru decenii, arată că emoțiile negative predomină.
Anxietatea este cea mai frecventă emoție raportată, iar peste 80% dintre oameni au visat cel puțin o dată că sunt urmăriți.
Acest lucru contrazice teoria lui Sigmund Freud, potrivit căreia visele reprezintă în principal împlinirea unor dorințe reprimate. Cercetările moderne arată că multe vise sunt, dimpotrivă, încărcate de stres, frică sau nesiguranță.
Una dintre cele mai influente cercetări îi aparține psihologului Rosalind Cartwright, supranumită „Regina Viselor”.
Ea a studiat persoane aflate în plină criză maritală și a descoperit un fenomen surprinzător.
Participanții care visau despre problemele lor conjugale reușeau ulterior să gestioneze mai bine stresul și aveau un risc mai mic de depresie decât cei care nu visau despre acele situații.
Mai mult, pe măsură ce noaptea avansa și oamenii treceau prin mai multe episoade de somn REM, intensitatea emoțională a viselor scădea treptat.
Această observație susține una dintre cele mai acceptate teorii actuale: aceea că visele ajută creierul să proceseze și să diminueze încărcătura emoțională a experiențelor dificile.
O altă cercetare confirmă această idee.
Participanții au privit imagini cu puternic impact emoțional, iar activitatea cerebrală le-a fost monitorizată prin rezonanță magnetică funcțională (RMN).
Persoanele care au dormit între cele două sesiuni au reacționat mult mai puțin intens la imaginile văzute a doua oară.
În plus, scanările au arătat o activitate redusă în regiunile cerebrale implicate în procesarea emoțiilor, sugerând că somnul REM contribuie la „îmblânzirea” reacțiilor emoționale.
Nu toți cercetătorii cred că visele au același rol.
O teorie evoluționistă susține că ele reprezintă simulări ale unor situații periculoase, oferindu-ne posibilitatea de a exersa reacții înainte de a ne confrunta cu astfel de evenimente în realitate.
O altă ipoteză afirmă că visele reflectă preocupările și experiențele recente din viața de zi cu zi.
Profesorul Robert Stickgold, de la Harvard Medical School, a demonstrat că oamenii care visau despre un labirint virtual pe care îl învățaseră anterior își îmbunătățeau performanța de aproximativ zece ori mai mult decât cei care dormiseră, dar nu visaseră despre acel exercițiu.
Descoperirea sugerează că visarea nu doar consolidează memoria, ci poate contribui și la rezolvarea problemelor.
Numeroase anecdote celebre susțin această idee.
Se spune că chimistul Dmitri Mendeleev a descoperit structura tabelului periodic într-un vis, iar poetul Samuel Taylor Coleridge ar fi compus mare parte din celebrul poem „Kubla Khan” după o experiență onirică.
Deși dovezile științifice sunt încă limitate, specialiștii cred că visele oferă acces la conexiuni mentale pe care creierul conștient le-ar face mai greu.
După mai bine de un secol de cercetări și tehnologii moderne care permit observarea activității creierului în timpul somnului, oamenii de știință admit că încă există multe necunoscute.
„Nu am nicio problemă cu ideea că visele dezvăluie ceva. Ceea ce este surprinzător este că, după 120 de ani de cercetare și cu toată tehnologia pe care o avem la dispoziție, încă știm atât de puțin”, spune profesorul Mark Solms.
Așadar, data viitoare când te trezești convins că ai fost trădat, urmărit sau ai trăit o aventură imposibilă, merită să-ți amintești un lucru: visul nu prezice neapărat viitorul și nici nu ascunde un cod secret universal. Dar ar putea fi modul în care creierul tău își pune ordine în emoții, își consolidează amintirile și încearcă, în felul lui misterios, să te pregătească pentru viața de zi cu zi.