Pacienții spitalizați care luau deja aspirină zilnic au avut un risc cu 47% mai mic de a muri de COVID-19, arată un nou studiu.
Aspirina ar putea reduce riscul ca pacienții spitalizați cu Covid-19 să se îmbolnăvească grav sau să moară, sugerează un nou studiu publicat în jurnalul Anesthesia and Analgesia (link direct studiu).
Cercetătorii au descoperit că o aspirină luată zilnic în doze mici ar putea reduce probabilitatea de a fi admis la ATI sau de a fi plasat pe un ventilator mecanic cu mai mult de 40%. În plus, reduce riscul de a muri din cauza infecției cu aproape jumătate, în comparație cu persoanele care nu luau medicamentul.
Experții Facultății de Medicină de la Universitatea din Maryland spun că rezultatele dau un „optimism precaut” în ceea ce privește utilizarea aspirinei pentru a ajuta la prevenirea complicațiilor severe.
Medicamentul care se poate lua fără prescripție medicală (OTC) este utilizat pentru ameliorarea durerilor minore și a febrei cauzate de dureri de cap, ciclu menstrual, leziuni musculare, răceală și gripă, dar și artrită.
Oamenii îl folosesc și ca un diluant de sânge pentru a reduce riscul de atacuri de cord și al accidentelor vasculare cerebrale sau pentru a gestiona afecțiunile cardiace, așa cum au fost pacienții incluși în acest studiu.
Efectul se poate datora capacității aspirinei de a preveni coagularea sângelui, ceea ce o face benefică în cazul COVID-19, având în vedere că boala poate provoca coagularea, ducând la blocaje mortale în artere.
Cu toate acestea, aspirina este clasificată ca un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) - un grup de medicamente care au fost în lumina reflectoarelor în timpul pandemiei ca având potențial agravant al simptomelor COVID-19.
Un număr mic de studii au arătat că AINS, care includ, de asemenea, paracetamol și ibuprofen, ar putea face pacienții din spital cu coronavirus mai susceptibili de a muri. Ulterior, însă, o analiză a 13 studii științifice pe marginea efectelor antiinfalamatoarelor nu a găsit dovezi contra dministrării lor.
Studiul de față a analizat doar efectul aspirinei la 412 persoane cu COVID-19, care o luau pentru managementul unei boli cardiace.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
