Coronavirusul ar putea ataca sistemul imunitar precum HIV: studii de laborator
Coronavirusul ar putea ataca sistemul imunitar precum HIV, prin țintirea celulelor protectoare, avertizează oamenii de știință. Studiile de laborator au indicat acest lucru, însă nu este clar pe deplin modul...
Coronavirusul care provoacă Covid-19 ar putea ucide celulele imune puternice care se presupune că ar trebui să ucidă virusul, au avertizat oamenii de știință. Descoperirea a fost făcută de o echipă de cercetători din Shanghai și New York care cred că Covid-19 ar putea ataca sistemul imunitar uman și provoca daune similare cu cele găsite la pacienții cu HIV, scriu cercetătorii în South China Morning Post.
Lu Lu, de la Universitatea Fudan din Shanghai, și Jang Shibo, de la New York Blood Center, au cercetat virusul viu, care este cunoscut oficial sub numele de Sars-CoV-2, pe linii de celule T limfocite cultivate în laborator. Limfocitele T, cunoscute și sub denumirea de celule T, joacă un rol important în identificarea și eliminarea invadatorilor externi din corp. Celulele fac acest lucru prin captarea unei celule infectate de un virus, fac o gaură în membrana acesteia și injectează substanțe chimice toxice în celulă. Aceste substanțe chimice ucid atât virusul, cât și celulele infectate și le rup în bucăți.
Spre surprinderea oamenilor de știință, celula T a devenit o pradă a coronavirusului în experimentul lor. Ei au descoperit o structură unică în proteina spike a virusului, care pare să fi declanșat fuziunea unui înveliș viral și a membranei celulare atunci când au intrat în contact. Genele virusului au intrat apoi în celula T și l-au luat ostatic, dezactivând funcția sa de a proteja organismul.
SARS, diferit de Covid-19
Cercetătorii au făcut același experiment cu virusul care provoacă sindromul respirator acut sever sau SARS, un alt coronavirus, și au descoperit că virusul SARS nu avea capacitatea de a infecta celulele T. Motivul, bănuiau ei, a fost lipsa unei funcții de fuziune a membranei. SARS, care a ucis sute de persoane în focarul din 2003, poate infecta celule care poartă o proteină receptor specifică cunoscută sub numele de ACE2, iar această proteină are o prezență extrem de scăzută în celulele T.
Cercetările ulterioare privind infecția cu coronavirus pe celulele T primare ar evoca „idei noi despre mecanismele patogene și intervențiile terapeutice”, au spus cercetătorii într-un document publicat în revista revizuită peer Cellular & Molecular Immunology săptămâna aceasta.
Un medic, care lucrează într-un spital public care tratează pacienții cu Covid-19 din Beijing, a declarat că descoperirea a adăugat o altă dovadă la o preocupare din ce în ce mai mare în cercurile medicale că coronavirusul s-ar putea comporta uneori ca unele dintre cele mai notorii virusuri care atacă direct umanul sistem imunitar.
În februarie, Chen Yongwen și colegii săi de la Institutul de Imunologie al PLA au lansat un raport clinic care avertizează că numărul de celule T ar putea scădea semnificativ la pacienții cu Covid-19, mai ales atunci când erau vârstnici sau aveau nevoie de tratament în unitățile de terapie intensivă. Cu cât numărul celulelor T este mai mic, cu atât este mai mare riscul de deces.
Coronavirus, întrebări fără răspuns
HIV se poate reproduce în celulele T și le poate transforma în fabrici pentru a genera mai multe copii pentru a infecta alte celule. Dar Lu și Jiang nu au observat nicio creștere a coronavirusului după ce au intrat în celulele T, ceea ce sugerează că virusul și celulele T ar putea ajunge să moară împreună.
Studiul naște câteva întrebări noi. De exemplu, coronavirusul poate exista săptămâni la unii pacienți fără a provoca simptome. Cum a interacționat cu celulele T la acești pacienți, a rămas neclar.
Unii pacienți critici au prezentat, de asemenea, furtuni de citokine, unde sistemul imunitar exagerează și atacă celulele sănătoase.
Dar de ce și cum declanșează coronavirusul afecțiunea, rămâne încă puțin înțeles.
-
-
-
Deficitul de vitamina D: Simptome ascunse, analize corecte28.05.2026, 09:25
-
-
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
COVID, impact grav asupra creierului
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
COVID-19, evoluție neașteptată
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
