Coronavirusul ar putea ataca sistemul imunitar precum HIV: studii de laborator

Coronavirusul ar putea ataca sistemul imunitar precum HIV, prin țintirea celulelor protectoare, avertizează oamenii de știință. Studiile de laborator au indicat acest lucru, însă nu este clar pe deplin modul...
Coronavirusul care provoacă Covid-19 ar putea ucide celulele imune puternice care se presupune că ar trebui să ucidă virusul, au avertizat oamenii de știință. Descoperirea a fost făcută de o echipă de cercetători din Shanghai și New York care cred că Covid-19 ar putea ataca sistemul imunitar uman și provoca daune similare cu cele găsite la pacienții cu HIV, scriu cercetătorii în South China Morning Post.
Lu Lu, de la Universitatea Fudan din Shanghai, și Jang Shibo, de la New York Blood Center, au cercetat virusul viu, care este cunoscut oficial sub numele de Sars-CoV-2, pe linii de celule T limfocite cultivate în laborator. Limfocitele T, cunoscute și sub denumirea de celule T, joacă un rol important în identificarea și eliminarea invadatorilor externi din corp. Celulele fac acest lucru prin captarea unei celule infectate de un virus, fac o gaură în membrana acesteia și injectează substanțe chimice toxice în celulă. Aceste substanțe chimice ucid atât virusul, cât și celulele infectate și le rup în bucăți.
Spre surprinderea oamenilor de știință, celula T a devenit o pradă a coronavirusului în experimentul lor. Ei au descoperit o structură unică în proteina spike a virusului, care pare să fi declanșat fuziunea unui înveliș viral și a membranei celulare atunci când au intrat în contact. Genele virusului au intrat apoi în celula T și l-au luat ostatic, dezactivând funcția sa de a proteja organismul.
SARS, diferit de Covid-19
Cercetătorii au făcut același experiment cu virusul care provoacă sindromul respirator acut sever sau SARS, un alt coronavirus, și au descoperit că virusul SARS nu avea capacitatea de a infecta celulele T. Motivul, bănuiau ei, a fost lipsa unei funcții de fuziune a membranei. SARS, care a ucis sute de persoane în focarul din 2003, poate infecta celule care poartă o proteină receptor specifică cunoscută sub numele de ACE2, iar această proteină are o prezență extrem de scăzută în celulele T.
Cercetările ulterioare privind infecția cu coronavirus pe celulele T primare ar evoca „idei noi despre mecanismele patogene și intervențiile terapeutice”, au spus cercetătorii într-un document publicat în revista revizuită peer Cellular & Molecular Immunology săptămâna aceasta.
Un medic, care lucrează într-un spital public care tratează pacienții cu Covid-19 din Beijing, a declarat că descoperirea a adăugat o altă dovadă la o preocupare din ce în ce mai mare în cercurile medicale că coronavirusul s-ar putea comporta uneori ca unele dintre cele mai notorii virusuri care atacă direct umanul sistem imunitar.
În februarie, Chen Yongwen și colegii săi de la Institutul de Imunologie al PLA au lansat un raport clinic care avertizează că numărul de celule T ar putea scădea semnificativ la pacienții cu Covid-19, mai ales atunci când erau vârstnici sau aveau nevoie de tratament în unitățile de terapie intensivă. Cu cât numărul celulelor T este mai mic, cu atât este mai mare riscul de deces.
Coronavirus, întrebări fără răspuns
HIV se poate reproduce în celulele T și le poate transforma în fabrici pentru a genera mai multe copii pentru a infecta alte celule. Dar Lu și Jiang nu au observat nicio creștere a coronavirusului după ce au intrat în celulele T, ceea ce sugerează că virusul și celulele T ar putea ajunge să moară împreună.
Studiul naște câteva întrebări noi. De exemplu, coronavirusul poate exista săptămâni la unii pacienți fără a provoca simptome. Cum a interacționat cu celulele T la acești pacienți, a rămas neclar.
Unii pacienți critici au prezentat, de asemenea, furtuni de citokine, unde sistemul imunitar exagerează și atacă celulele sănătoase.
Dar de ce și cum declanșează coronavirusul afecțiunea, rămâne încă puțin înțeles.
-
-
-
Statinele, efect major asupra creierului21.10.2025, 18:01
-
Ucigașul invizibil din casele noastre21.10.2025, 15:48
-
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
UE cumpără vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Terapiile miraculoase pentru long-COVID, un pericol costisitor pentru pacienți. Medic: Sunt expuși riscului de a fi păcăliți
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Descoperirea făcută acum despre COVID. Cele trei opțiuni de tratament antiviral. Adevărul despre remdesivir, molnupiravir și ritonavir
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
COVID, efecte suprinzătoare. Ce beneficii a avut asupra creierului. Este uimitor
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Virusul sincițial respirator, vaccin în premieră absolută. Gabriel Dina (Pfizer): Am depus spre înregistrare un vaccin, în SUA și UE
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.