Statinele, efect ULUITOR la pacienții cu COVID-19. Ce au descoperit cercetătorii
Statinele reduc major severitatea COVID-19, probabil prin eliminarea colesterolului pe care virusul îl folosește pentru a infecta, arată un nou studiu.
Analizând dosarele medicale anonimizate ale pacienților, cercetătorii au descoperit că statinele care scad colesterolul, au redus riscul de infecție severă cu COVID-19, în timp ce experimentele de laborator au descoperit un mecanism celular care explică motivul.
Nu există tratamente aprobate de Food and Drug Administration (FDA) sau de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) pentru COVID-19, infecția pandemică cauzată de un nou coronavirus. În timp ce mai multe terapii sunt testate în studiile clinice, standardul actual de îngrijire implică administrarea pacienților de lichide și tratarea cu medicamente pentru reducerea febrei. Pentru a accelera căutarea de noi terapii COVID-19, cercetătorii testează medicamente deja aprobate - medicamente deja cunoscute ca fiind sigure pentru uz uman-, pentru alte condiții medicale - pentru abilitățile lor de a atenua efectele virusului.
Cercetătorii de la UC San Diego Health au raportat recent că statinele - medicamente utilizate pe scară largă pentru reducerea colesterolului - sunt asociate cu un risc redus de a dezvolta boala severă COVID-19, precum și cu timpi de recuperare mai rapizi. O a doua echipă de cercetători de la Școala de Medicină UC San Diego a descoperit dovezi care explică motivul: Pe scurt, eliminarea colesterolului din membranele celulare împiedică pătrunderea coronavirusului în celule.
Studiul care explică mecanismul a fost publicat pe 18 septembrie 2020 în Jurnalul EMBO (link direct studiu), iar studiul care a prezentat efectul statinelor a fost publicat pe 15 septemmbrie în American Journal of Cardiology (link direct studiu).
O moleculă cunoscută sub numele de ACE2 este atașată ca o clanță pe suprafețele exterioare ale multor celule umane, unde ajută la reglarea și scăderea tensiunii arteriale. ACE2 poate fi afectat de statine pe bază de rețetă și de alte medicamente utilizate pentru bolile cardiovasculare.
În ianuarie 2020, cercetătorii au descoperit un nou rol pentru ACE2: SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă COVID-19, utilizează în primul rând receptorul pentru a intra în celulele pulmonare și pentru a stabili infecții respiratorii.
Reduce la jumătate riscul de infecție severă COVID-19
„Când ne-am confruntat cu acest virus nou, la începutul pandemiei, au existat multe speculații în jurul anumitor medicamente care afectează ACE2, inclusiv statinele, și dacă acestea pot influența riscul COVID-19”, a spus dr Lori Daniels profesor și director al Unității de terapie intensivă cardiovasculară la UC San Diego Health.
„Aveam nevoie de o confirmare că utilizarea statinelor are sau nu un impact asupra severității bolii unei persoane a infecției cu SARS-CoV-2 și să stabilim dacă este sigur pentru pacienții noștri să continue cu aceste medicamente”, a epxlicat ea motivația din spatele studiului.
Pentru a face acest lucru, Daniels, alături de dr Karen Messer și echipele lor, au analizat retrospectiv datele medicale electronice de la 170 de pacienți cu COVID-19 și 5.281 pacienți – grup de control care erau negativi COVID – toți internați la UC San Diego Health în perioada februarie - iunie 2020. Cercetătorii au colectat date anonimizate care includeau severitatea bolii, durata șederii în spital, rezultatul și utilizarea statinelor, inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) și ai blocanților receptorilor angiotensinei II (ARB) în termen de 30 de zile înainte de internarea în spital.
Dintre pacienții cu COVID-19, 27% luau în mod activ statine la internare, în timp ce 21% aveau un inhibitor ECA și 12% un ARB. Durata medie a spitalizării a fost de 9,7 zile la pacienții cu COVID-19.
Cercetătorii au descoperit că utilizarea statinelor înainte de internarea în spital pentru COVID-19 a fost asociată cu o reducere de peste 50% a riscului de a dezvolta COVID-19 sever, comparativ cu cei cu COVID-19 dar care nu au luat statine. Pacienții cu COVID-19 care luau statine înainte de spitalizare și-au revenit, de asemenea, mai repede decât cei care nu luau medicamente care scad colesterolul.
„Am constatat că statinele nu sunt doar sigure, ci au potențial de protecție împotriva unei infecții severe cu COVID-19”, a spus dr Daniels. „Statinele pot inhiba în mod specific infecția cu SARS-CoV-2 prin efectele sale antiinflamatorii cunoscute și prin capacități de legare, ceea ce înseamnă că ar putea opri progresia virusului”.
-
-
-
3 semne care îți arată când carnea tocată nu mai este proaspătă06.02.2026, 17:12
-
Germania a ars trei miliarde de măşti COVID rămase neutilizate06.02.2026, 16:19
-
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
