Președintele Asociației Transplantaților din România, Gheorghe Tache, a vorbit despre necesitatea unei culturi a transplantului, care ar trebuio promovată.
Preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, Gheorghe Tache, a declarat că ar trebui promovată „o cultură a donatorului" atât în societate, cât şi în şcoli.
„Ne dorim foarte mult să fie promovată o cultură a donatorului făcută, creionată de către medicii noştri, specialiştii noştri pe aria de transplant şi, de ce nu, să o promovăm nu numai în spaţiul public, dar vrem şi să fie introdusă chiar şi în şcoli, în sistemul de învăţământ ca o oră pe săptămână - noi am numit-o 'O oră de sănătate', pe lângă măsurile de prevenţie despre care trebuie să îi instruim de mici; să promovăm şi această cultură a donatorului. Pe lângă donarea de organe în scop terapeutic, să fie promovată şi donarea de sânge pentru că sunt două repere esenţiale care aduc siguranţă şi continuitate în viaţa unui segment important de pacienţi", a precizat Tache, citat de agepres.ro.
El a amintit că pacientul înscris pe lista de aşteptare pentru transplant primeşte un cod CUIANT la centrul de transplant.
"Este vorba de acel cod CUIANT pe care noi, pacienţii cu nevoie de transplant, îl primim la centrele de transplant. Legea este foarte clară în ceea ce priveşte acordarea acestui cod. El se dă pacientului care are nevoie de transplant, care se înscrie pe lista de aşteptare. Este un cod unic de înregistrare de care beneficiază pacientul. Acest cod trebuie să se regăsească şi pe documentele medicale atunci când mergem la monitorizare. (...) În momentul în care eşti înscris pe lista de aşteptare pentru transplant se dă acest cod. Se întâmplă ca atunci când mergem la medic medicul să nu dea imediat codul. (...) Dar fiecare dintre noi, când mergem la investigaţiile medicale, la monitorizare, putem să solicităm acest cod", a spus Tache.
Potrivit acestuia, codul este necesar şi atunci când pacientul se prezintă la medicul specialist pentru ca decontarea serviciilor medicale să se facă cu acest cod.
"Este un cod necesar şi pentru medicul specialist, pentru că decontarea serviciilor medicale în planul monitorizării trebuie să se facă cu acest cod, pentru ca decontarea serviciilor să se facă din Programul naţional şi nu din bugetul unităţii spitaliceşti respective, în speţă al centrului de transplant", a arătat reprezentantul asociaţiei.
Trei români au fost salvați printr-un transplant datorită generozității unei familii din Bulgaria, care și-a pierdut o rudă.
Medicul Cristian Lupașcu consideră că s-ar putea face mult mai multe în spitalele județene legat de activitatea de transplant.
Un copil de 15 ani a fost accidentat mortal la Cluj. Familia acestuia a decis să doneze organele acestuia ca să salveze viața altor trei copii.
La SUUMC au avut loc de la începutul anului 6 proceduri de recoltare/prelevare și transplant de țesut osos.
Trei români au primit o a doua șansă la viață datorită unei familii din Bulgaria.
Spitalul de Copii ”Grigore Alexandrescu” și-a depus dosarul pentru acreditarea centrului de transplant hepatic pediatric.
Inimile donatorilor aflați în moarte cerebrală nu sunt transplantate în România. Acestea ajung în Europa, prin programul Eurotransplant.
Primul triplu transplant reușit de față și de mâini a fost realizat la New York, la un tânăr care era victima unui accident rutier.
Un bărbat a primit șansa la o viață normală după un dublu transplant de mână, o operație de pionierat.
La Spitalul Județean din Târgu-Mureș s-a realizat o prelevare de organe de la o pacientă de 69 de ani, aflată în moartă cerebrală.
5 români au primit a doua șansă la viață după ce familia unui pacient în moarte cerebrală a donat organele acestuia.
Institutul Clinic Fundeni bifează un moment aniversar în ceea ce privește performanța academică. Sunt peste 2000 de transplanturi medulare.
Un studiu revoluționar aduce noi speranțe pacienților cu diabet de tip 1: nanoparticulele ar putea fi soluția salvatoare.
