Reguli noi pentru donarea de sânge și plasmă convalescentă COVID-19. Ministerul Sănătății, ordin

Ministerul Sănătății a stabilit noi condiții pentru donarea de sânge total/plasmă convalescentă de la persoanele vindecate de COVID 19.
Nelu Tătaru, ministrul Sănătății a aprobat Ordinul privind modificarea Anexei la Ordinul nr. 654/2020 privind aprobarea Metodologiei pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea şi distribuţia plasmei de la donator vindecat de COVID-19 şi utilizarea monitorizată pentru pacienţii critici cu COVID-19 din secţiile ATI.
Documentul a fost elaborat în urma consultării specialiștilor din Comisia de anestezie şi terapie intensivă, Comisia de transfuzii și Institutul Național de Hematologie Transfuzională ”Prof. Dr. C. T. Nicolau”.
Actul normativ conține modificări referitoare la selecția potenţialilor donatori de sânge total/plasmă care vor putea fi aleși dintre persoanele ce pot dovedi istoricul de infecție cu SARS CoV-2 și dispariția riscului de transmitere a bolii, fără să se mai aplice cerința că aceștia să fi fost internați în prealabil în spital.
De asemenea, au fost modificate cerințele minime pentru admiterea ca donator vindecat de COVID-19 precum și lista documentelor solicitate, având în vedere necesitatea armonizării legislației în vigoare. De exemplu, a fost eliminat criteriul de eligibilitate care solicita ca donatorul să prezinte 2 teste RT-PCT negative.
Astfel, cerințele minime pentru admiterea ca donator vindecat de COVID-19 vor fi:
- semnarea consimţământului informat pentru intrarea în procedura de selecţie în vederea donării de plasmă prin plasmafereză şi/sau sânge total şi pentru transmiterea codificată a datelor privind donarea în baza de date naţională şi europeană;
-prezentarea documentelor care să ateste istoricul de infecție cu SARS-CoV-2, respectiv încetarea riscului de transmitere a bolii.
-încadrarea în toate criteriile standard pentru donarea de sânge total sau plasmă, conform legislaţiei naţionale;
-intervalul între 2 donări de plasmă succesive este de cel puțin 14 zile.
Modificările urmăresc creșterea numărului persoanelor vindecate COVID-19 care pot să doneze sânge/plasmă, precum și a numărului pacienților critici din ATI care pot să primească plasmă.
Mai mult, Ministerul Sănătății va contribui cu date în platfomă de raportare a datelor privind recoltarea de sânge total/plasmă de la donatori vindecați de COVID-19 pusă la dispoziția statelor membre de către Comisia Europenă- EU CCP Database.
Informațiile vor fi utilizate pentru consolidarea dovezilor la nivel UE privind siguranța și eficacitatea acestei terapii.
Ordinul MS stabilește responsabilitățile privind transmiterea informațiilor în baza de date a UE.
Recoltarea se va realiza cu respectarea standardelor actuale din legislația națională în domeniul transfuziei sanguine pentru colectarea, testarea, prelucrarea, stocarea și distribuirea sângelui și a componentelor sanguine, respectând totodată principiului donării voluntare neremunerate și ghidul tehnic elaborat de Comisia Europeană cu privire la colectarea, testarea, procesarea, stocarea, distribuția si utilizarea monitorizata a plasmei provenite de la persoane vindecate de COVID-19 pentru tratamentul COVID-19.
Plasma se va administra doar pacienților critici infectați, cu vârsta de cel puțin 18 ani, care sunt de acord cu administrarea de plasma convalescenta COVID-19 prin semnarea consimțământului informat și care îndeplinesc o serie de criterii specifice.
Conform datelor INHT, până în prezent au fost înregistrați peste 490 donatori, iar centrele de transfuzie sanguină au distribuit către spitale un număr de 463 unități de plasmă de la donatori vindecați de Covid 19.
Leucemia: cauze, simptome, diagnostic și tratament. Alina Tănase: Considerăm un pacient vindecat după 5 ani de stabilitate
Leucemia este cancerul sângelui, iar printre simptomele sale se află și anemia. Când trebuie să ne atragă atenția o anemie.
Mielom multiplu: terapie întârziată în funcție de rasă sau etnie
APEL pentru donarea de plasmă la Cluj! Incidența în județ, a doua cea mai mare din România
Leucopenia, cauze și tratament. Poate indica o simplă răceală sau boli grave
Leucopenia reprezintă scăderea numărului de celule albe, leucocite, din sânge.
Hemofilia, boală genetică. O simplă ciocnire de cap poate provoca sângerări în creier
Hemofilia este o boală a sângelui. În cazul unor leziuni există riscul să apară sângerarea.
Celulele stem recoltate la naștere NU ajută copilul dacă face leucemie. Alina Tănase, EXPLICAȚII: Nici celulele stem dintr-o bancă privată NU AJUTĂ
Celulele stem recoltate nou-născuților la naștere nu au întrebuințare. Acestea nu pot fi folosite în caz de leucemie
Talasemia, Cauze și posibile complicații
Trombofilia: simptome, diagnostic și tratament. Poate cauza AVORT
Trombofilia: cum se manifestă, ce teste se folosesc pentru diagnostic și care este tratamentul? Ce complicații grave poate determina?
Hemopatii maligne: ce recomandă medicii acestor pacienți, în contextul pandemiei
Medicii au o serie de recomandări pentru pacienții cu hemopatii maligne (boli ale sângeui), în contextul pandemiei de coronavirus.
Testosteron, terapia bărbaților de vârstă mijlocie: ce riscuri aduce
Terapia cu testosteron crește de două sau chiar trei ori riscul de a face cheaguri de sânge la bărbații de vârstă medie.
Sam Neill, diagnosticat cu limfom non-Hodgkin: Adevărul este că sunt bolnav. Poate pe moarte
Sam Neill, actorul din Jurassik Park, a fost diagnosticat cu limfom non-Hodgkin. Rata de supraviețuire la 5 ani este de aproape 70%.
Ce este anemia falciformă și cum se manifestă. Nu poate fi prevenită. Complicațiile includ episoade dureroase și afectarea organelor vitale
Deficiența de imunoglobulina A: ce o cauzează și cum recunoști afecțiunea
22 septembrie, Ziua Mondială LMC: 1.600 de români au Leucemie Mieloidă Cronică
Cancerul care nu se vindecă. Daniel Coriu: O boală care nu are nevoie de tratament, nu o tratez
Mielomul multiplu este un tip de cancer. În ultimii 20 de ani s-au făcut progrese remarcabile în acest domeniu.
Celebrul actor Jeff Bridges, diagnosticat cu o boală de sânge cumplită. Simptomele pe care le dă aceasta
Centru de mastocitoză, înființat oficial la Baia Mare. Filială a Centrului European de Excelență România
Neutropenia: nivelul scăzut de neutrofile în sânge. Care este importanța celulelor albe în lupta împotriva infecțiilor
Deficitul de fier: 9 simptome pe care le poți identifica singur
Iată 9 simptome ale deficitului de fier pe care te poate identifica oricine.
Pacienți cu boli vasculare acute: când ar trebui să se prezinte la medic, chiar dacă e pandemie
Leucemia limfoblasică acută, legătura cu expunerea la infecții în copilărie
Deficiența de fier, trădată de aspectul unghiilor: iată cât de ușor o recunoști
Deficiența de fier poate să apară din mai multe cauze, iar simptomele pot fi ușor vizibile. Unul dintre simptome este aspectul unghiilor.