Cercetătorii au observat că femeile în vârstă care și-au limitat mesele la un interval de 8-9 ore pe zi au obținut rezultate mai bune la testele de memorie și rezolvare a problemelor decât cele care au mâncat pe parcursul a aproximativ 12 ore.
În ultimii ani, alimentația cu interval orar limitat (time-restricted eating) a atras tot mai mult interes din partea cercetătorilor, fiind asociată cu beneficii precum controlul greutății, îmbunătățirea metabolismului și reducerea inflamației. Acum, un nou studiu pilot sugerează că această strategie ar putea avea un efect pozitiv și asupra sănătății creierului.
Rezultatele au fost obținute în cadrul unui program de slăbire destinat femeilor în vârstă cu supraponderalitate sau obezitate și vor fi prezentate la NUTRITION 2026, conferința anuală a Societății Americane de Nutriție, desfășurată în perioada 25-28 iulie, la National Harbor, Maryland.
Studiul a inclus 47 de femei cu vârste între 50 și 79 de ani, toate fiind supraponderale sau obeze, două categorii considerate cu risc mai mare pentru dezvoltarea bolii Alzheimer și a altor forme de demență.
Toate participantele au primit aceeași recomandare: să reducă aportul alimentar cu aproximativ 500 de calorii pe zi.
Diferența dintre cele două grupuri a fost însă programul meselor:
un grup, format din 26 de femei, a fost rugat să mănânce doar într-o fereastră de mai puțin de nouă ore pe zi;
celălalt grup și-a păstrat programul obișnuit, consumând alimente într-un interval de aproximativ 12 ore pe zi.
În practică, participantele din primul grup au mâncat, în general, între 10:00 și 18:00, având un interval mediu de alimentație de 8,2 ore, comparativ cu 12,3 ore în grupul de control.
După șase luni, toate participantele au pierdut aproximativ aceeași cantitate de greutate – în medie 6,8 kilograme.
Cu toate acestea, diferențele au apărut atunci când cercetătorii au evaluat funcțiile cognitive.
Femeile care au mâncat doar în intervalul de 8-9 ore pe zi au obținut rezultate semnificativ mai bune la testele care măsoară:
planificarea spațială;
rezolvarea problemelor;
organizarea informațiilor.
În plus, acestea au prezentat o tendință de a face mai puține greșeli la testele de memorie și învățare.
În schimb, nu au fost observate diferențe importante în ceea ce privește:
viteza de reacție;
capacitatea de multitasking.
Coordonatoarea studiului, Sue Shapses, profesor la Universitatea Rutgers și cercetător principal al proiectului, spune că pierderea în greutate rămâne importantă pentru sănătatea creierului, însă momentul în care mâncăm ar putea aduce beneficii suplimentare.
„Slăbirea în sine va preveni o parte din declinul cognitiv asociat îmbătrânirii, iar aceste date sugerează că pot exista beneficii suplimentare dacă încetați să mâncați cu patru ore înainte de culcare și reduceți aportul alimentar la 8–9 ore pe zi, comparativ cu intervalul obișnuit de alimentație de 12 ore pe zi”, conform Medical Xpress.
Potrivit cercetătoarei, efectele observate au fost moderate, dar relevante.
„S-a observat un efect modest al alimentației cu interval de timp limitat asupra îmbunătățirii planificării spațiale și a rezolvării problemelor, precum și asupra reducerii erorilor legate de memorie și învățare. Aceste rezultate sugerează o capacitate mai bună de a reține informații în timpul sarcinilor cotidiene și mai puține greșeli legate de memorie, atenție și rezolvarea problemelor. Reducerea intervalului de timp alocat mesei a prezis îmbunătățiri mai mari”.
Oamenii de știință cred că beneficiile nu sunt legate exclusiv de pierderea kilogramelor.
Ei bănuiesc că limitarea perioadei în care mâncăm ar putea influența mai multe mecanisme biologice implicate în sănătatea creierului, printre care:
reglarea ritmului circadian („ceasul biologic”);
reducerea inflamației cronice;
îmbunătățirea metabolismului;
modul în care organismul detectează și utilizează nutrienții.
Toate aceste procese sunt considerate importante în apariția bolii Alzheimer și a altor forme de demență.
Autorii subliniază că cercetarea este un studiu pilot, cu un număr redus de participante și prezentat, deocamdată, în cadrul unei conferințe științifice.
Acest lucru înseamnă că rezultatele trebuie confirmate prin studii mai ample, desfășurate pe populații diverse, înainte ca alimentația cu interval orar limitat să poată fi recomandată ca metodă de prevenire a declinului cognitiv.
Cu toate acestea, concluziile adaugă noi argumente în favoarea ideii că nu doar calitatea alimentelor și numărul caloriilor contează, ci și momentul în care sunt consumate. Pentru persoanele în vârstă, în special cele cu exces ponderal, simpla reducere a intervalului zilnic în care mănâncă, de exemplu între orele 10:00 și 18:00 și evitarea alimentației cu aproximativ patru ore înainte de culcare, ar putea reprezenta, pe lângă controlul greutății, un posibil aliat pentru menținerea funcțiilor cognitive odată cu înaintarea în vârstă.