O noapte proastă de somn pare, la prima vedere, o problemă minoră. Te culci târziu, te trezești devreme sau dormi suficient, dar fără să te simți odihnit. A doua zi însă, efectele se acumulează rapid: oboseală persistentă, dificultăți de concentrare, lipsă de motivație și pierderea plăcerii pentru activități care altădată păreau firești.
Pentru mulți oameni, acest scenariu nu rămâne izolat. Somnul slab și starea psihică negativă ajung să se alimenteze reciproc, lucru care duce la un cerc vicios greu de întrerupt.
Problemele de somn reprezintă un simptom central al depresiei, dar influența lor se extinde mult dincolo de acest diagnostic. Dovezile științifice arată că tulburările de somn contribuie la apariția și agravarea mai multor afecțiuni psihice, inclusiv anxietatea, tulburarea de stres posttraumatic și schizofrenia.
În același timp, sănătatea mintală influențează direct calitatea somnului. Gândurile intruzive, stresul emoțional și dificultatea de a te relaxa pot face dificilă adormirea sau menținerea somnului pe parcursul nopții. Astfel, somnul și starea psihică ajung să se condiționeze reciproc.
Somnul are un rol esențial în reglarea ritmurilor circadiene, care coordonează alternanța dintre starea de veghe și odihnă. Lumina naturală reduce secreția de melatonină dimineața și o stimulează seara, iar temperatura corpului urmează același tipar.
Stresul, rutina zilnică haotică și lipsa interacțiunilor sociale pot dereglă acest mecanism fin. În plus, ritmul circadian controlează și secreția de cortizol, hormonul stresului, care atinge valori maxime dimineața și minime noaptea. Somnul insuficient perturbă acest echilibru și afectează capacitatea organismului de a gestiona stresul.
Somnul susține funcționarea corectă a sistemului imunitar. Când somnul este fragmentat sau insuficient, răspunsul imun devine mai slab, iar organismul se recuperează mai greu după infecții.
În același timp, crește nivelul inflamației cronice, un proces asociat cu depresia, bolile cardiovasculare și anumite tipuri de cancer. Astfel, lipsa somnului nu afectează doar starea psihică, ci și sănătatea fizică pe termen lung, potrivit Science Alert.
Somnul de slabă calitate reduce capacitatea de reglare emoțională. Situațiile banale devin mai greu de gestionat, iar stresul cotidian capătă proporții mai mari. Memoria, atenția și capacitatea de rezolvare a problemelor au de suferit, ceea ce favorizează apariția simptomelor depresive și anxioase.
În lipsa energiei, oamenii evită activitatea fizică și contactele sociale. Deciziile devin mai impulsive, iar consumul de alcool, alimente nesănătoase sau alte comportamente de coping nesănătoase apare mai frecvent. Aceste alegeri afectează din nou somnul, consolidând cercul vicios.
În timpul sarcinii, legătura dintre somn și sănătatea mintală devine și mai evidentă. Greața, arsurile gastrice, durerile de spate, crampele și nevoia frecventă de a urina reduc semnificativ calitatea somnului.
Aproximativ 76% dintre femeile însărcinate raportează probleme de somn, comparativ cu 33% în populația generală. În paralel, una din cinci femei gravide se confruntă cu anxietate sau depresie.
Cercetări recente publicate în decembrie 2025 arată că, în sarcină, problemele de sănătate mintală agravează tulburările de somn, iar somnul deficitar intensifică simptomele psihice. Efectele nu se opresc însă la mamă.
Tulburările de somn în sarcină se asociază cu nașterea prematură și greutatea mică la naștere. Un studiu amplu realizat în Suedia a arătat că femeile care au lucrat frecvent în ture de noapte la începutul sarcinii au prezentat un risc de trei până la patru ori mai mare de naștere prematură.
Aceste complicații cresc riscul cardiovascular atât pentru mamă, cât și pentru copil. Mai mult, copiii mamelor care au avut probleme de somn în sarcină tind să dezvolte, la rândul lor, tulburări de somn, obezitate și dificultăți comportamentale în copilărie.
Specialiștii susțin că evaluarea somnului ar trebui să devină o practică standard în cadrul controalelor medicale, mai ales în timpul sarcinii. Problemele de somn nu reprezintă un disconfort minor, ci un semnal important pentru sănătatea mintală și fizică.
Persoanele însărcinate care se confruntă cu insomnie, oboseală extremă sau schimbări emoționale ar trebui să discute deschis cu medicul lor. Sprijinul timpuriu și accesul la resurse adecvate pot preveni complicații pe termen lung.