Antibioticele, legate de un risc mai mare de boli cardiace la persoanele cu diabet zaharat de tip 1
Administrarea de antibiotice a fost asociată cu riscul de boli coronariene la persoanele cu diabet de tip 1.
Rezultatele unui studiu publicat în Journal of Internal Medicine sugerează că infecțiile bacteriene pot ridica riscul de boli coronariene la persoanele cu diabet de tip 1.
Printre 3.781 de persoane cu diabet zaharat de tip 1, 370 au dezvoltat boli coronariene la o medie de 13,7 ani. Achiziția de antibiotice, care reflectă infecțiile bacteriene în îngrijirile în ambulatoriu, au fost factori de risc semnificanți pentru bolile coronariene, cu un risc mai mare cu 21% pentru fiecare achiziție anuală de antibiotice.
Un nivel ridicat de sânge de lipopolizaharide bacteriene (molecule mari derivate din stratul exterior al bacteriilor gram-negative) a fost, de asemenea, un factor de risc pentru bolile coronariene.
„În termeni mai generali, prezentul studiu demonstrează modul în care infecțiile se asociază cu dezvoltarea complicațiilor diabetice tardive și, poate chiar mai important, cum infecțiile se asociază cu dezvoltarea bolilor coronariene, deoarece ultima relație a fost disputată în ultimii ani”, a spus autorul studiului, Johan Rasmus Simonsen, doctor în științe medicale la Centrului de cercetare Folkhälsan, din Finlanda. „Interesant, în studiul nostru, această incidență a bolilor coronariene a fost asociată cu achiziții de antibiotice, ceea ce face posibilele mecanisme fiziopatologice din spatele acestei descoperiri intrigante și care să garanteze studii suplimentare.”
Diabetul crește riscul de infecții, precum și boli coronariene (CHD), dar nu este clar dacă infecțiile cresc riscul de boală și cum se aplică acest lucru persoanelor cu diabet.
Persoanele cu diabet zaharat tip 1 (3.781) au fost recrutate din Studiul finlandez de nefropatie diabetică (FinnDiane), un studiu prospectiv de urmărire.
CHD a fost definită ca evenimimente precum: infarct miocardic fatal sau non-fatal, intervenție chirurgicală de bypass coronariană sau intervenție coronariană percutană, identificate prin datele privind registrul național de externare a spitalului.
Infecțiile au fost identificate prin datele registrului național cu privire la toate achizițiile de antibiotice de la îngrijirile în ambulatoriu.
Activitatea lipopolizaharidelor bacteriene (LPS) a fost măsurată din eșantioane de ser la momentul inițial. Datele privind factorii de risc tradiționali pentru CHD au fost colectate în timpul vizitelor de bază și consecutive.
Persoanele cu un incident CHD (370) au înregistrat un număr mediu mai mare de achiziții de antibiotice pe an, în comparație cu cele fără incident CHD, în concluzie, infecțiile bacteriene sunt asociate cu un risc crescut de apariție a CHD la persoanele cu diabet de tip 1.
-
-
Trucul cu lapte care te scapă de balonare și dureri de burtă17.01.2026, 19:33
-
Ce simți dacă ai deficit de calciu: 4 simptome pe care mulți le ignoră17.01.2026, 19:00
-
-
Nicușor Dan a promulgat o lege pentru cancerul de col uterin17.01.2026, 16:01
EXCLUSIV Gripa ucide și copii. Dr. Adrian Marinescu: Cum explică părinții antivacciniști moartea unui copil dintr-o boală prevenibilă
Primul caz de lepră confirmat în România după 44 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru, explicații
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Câini morți după infectarea cu o nouă bacterie de la căpușe. Riscul pentru oameni crește
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Focare de gripă aviară H5N1. Care sunt riscurile să se transmită la oameni
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
Difteria revine în Europa. Adulții nevaccinați, în pericol mortal
EXCLUSIV Sezonul de gripă 2025-2026 începe mai devreme. Vaccinarea, esențială
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
