Splenectomia este indicată în cazul splinei mărite, ca urmare a bolilor hematologice sau a traumelor. În ce constă aceasta și care sunt riscurile sale. De ce este importantă profilaxia după splenectomie....
Splina este unul dintre cele mai importante organe ale sistemului limfatic și imunitar. Splina joacă un rol important în răspunsul sistemului imunitar.
Atunci când detectează bacterii, viruși și alți germeni în sânge, aceasta produce limfocite, celulele albe din sânge, pentru a lupta împotriva infecțiilor provocate de acestea.
Multe afecțiuni pot cauza mărirea splinei, în special bolile hematologice, boli care determină descompunerea rapidă a celulelor sanguine. Astfel, o distrugere excesivă a celulelor sanguine poate suprasolicita splina și o poate face să se mărească, notează Healthline.
Splenectomia este o intervenție chirurgicală prin care se înlătură parțial sau total splina.
”Principala indicație pentru splenectomie o reprezintă bolile hematologice.
Splina are un rol foarte important în degradarea elementelor figurate ale sângelui și în boli hematologice în care, fie distrucția acestor elemente figurative este foarte mare sau producția acestor elemente este foarte mare atunci splina crește în dimensiuni și va trebui efectuată această intervenție chirurgicală.
Splină. FOTO: Freepik @kjpargeter
Cealaltă indicație majoră o reprezintă trauma, respectiv ruptura de splină traumatică. Aceasta este o intervenție chirurgicală în regim de urgență și se efectuează cât mai repede posibil, de obicei pe cale clasică”, a declarat dr. Răzvan Stavri, medic specialist chirurgie generală, la Digi 24.
Alte indicații pentru efectuarea splenectomiei sunt reprezentate de:
- infecțiile bacteriale, virale sau parazitare, precum sifilis, tuberculoza, mononucleoza și malaria
- afecțiuni ale ficatului, precum ciroza
- anemia hemolitică
- tulburări metabolice, boala Gaucher și boala Niemann-Pick
- cheag de sânge într-o venă a splinei sau a ficatului
-tulburările inflamatorii, precum lupusul, artrita reumatoidă sau sarcoidoza
- chist, abces sau o tumoare benignă a splinei.
Potrivit dr. Răzvan Stavri, splenectomia se poate realiza atât clasic, prin incizie, cât și pe cale minim invazivă, laparoscopic sau robotic.
”Abordul minim invaziv are limitări legate de volumul splinei. Evident, cu cât splina este mai mare, spațiul de lucru este mai nepotrivit pentru a efectua o disecție corectă la nivelul pediculilor splinei și atunci această intervenție se va efectua pe cale clasică”, a spus chirurgul, subliniind că în acest moment limitările sunt din ce în ce mai mici, iar acest lucru se datorează faptului că atât laparoscopia, cât și chirurgia asistată robotic au mai avansat în ultima perioadă.
”Se preferă în cazurile în care pretează la așa ceva, efectuarea disecției pe cale minim invazivă și ulterior dacă este necesar ca splina să fie scoasă întreagă, cum ar fi la neoplasm, de făcut o incizie într-o altă într-o zonă decât cea din abdomenul superior, care este o zonă care predispune mai frecvent la eventrații.
Și atunci se efectuează o incizie transversală joasă, cum ar fi la operațiile cezariene, și pe acolo se scoate integral splina”, a explicat dr. Stavri.
Având în vedere rolul splinei în ceea ce privește sistemul imunitar, splenectomia poate avea complicații pe termen lung, astfel ”riscul de a dezvolta infecții foarte grave cu streptococ, meningococ, Haemophilus influenzae este foarte mare”, afirmă chirurgul.
În ce privește profilaxia, acesta susține că se poate face prin vaccinuri, respectiv prin administrarea de antibiotice.
”Există profilaxie prin vaccinuri, care la o intervenție programată se efectuează cu minimum două săptămâni înainte de intervenția chirurgicală sau, în cazul intervenției de urgență, se efectuează la 7-14 zile după operație și profilaxie antibiotică.
Riscul de a dezvolta aceste septicemii este cam de 5%, după splenectomie, însă în momentul în care apar, mortalitatea este 50%, așa că profilaxia trebuie făcută foarte corect”, a mai spus medicul.
Aceasta este cauza majoră care poate declanșa 7 tipuri de cancer. Dr. Mircea Beuran trage un semnal de alarmă: tot mai mulți români sunt diagnosticați.
Cum știi dacă ai stenoză mitrală. Care sunt semnele de alarmă pe care mulți le confundă.
Acestea sunt cele trei boli care fac ravagii printre pacienți. Două dintre ele au un numitor comun.
Această intervenție elimină nodulii pulmonari, cu condiția ca aceștia să fie depistați precoce.
Operația de micșorare a stomacului este o modalitate de a pierde în greutate prin modificarea sistemului digestiv.
Dr. Dragoș Romanescu, medic primar chirurg, ne-a spus totul despre ficat și despre cum acesta ne oglindește sănătatea.
Acesta este efectul pe care hipertensiunea arterială îl are asupra colesterolului.
Cum se tratează varicele, cât durează recuperarea și ce este important să știe orice pacient care suferă de varice.
Aceasta este cauza tăcută care poate duce la AVC. Există, însă, o intervenție care poate preveni accidentul vascular cerebral.
Tromboza venoasă profundă - cum apare, care sunt factorii de risc și cum se poate trata.
Aceștia sunt pacienții care au prioritate în ceea ce privește transplantul hepatic.
Boala arterială periferică: ce este și cum se diagnostichează. Ce este arteriografia și la ce trebuie să ai mare grijă.
