În prag de nou an școlar 2020 – 2021, cunoscutul medic infecționist dr Virgil Musta a explicat care sunt regulile principale pe care, dacă le respectăm, putem deschide școlile în plină...
Noul an școlar 2020-2021 bate la ușă și există încă multe discuții și multe păreri despre cum ar fi mai bine să se procedeze, acestea învârtindu-se în jurul ideii de păstrare a calității educației, dar cu oferirea în același timp a unui mediu sigur pentru sănătatea copiilor, arată dr Virgil Musta. El spune că trebuie să privim situația obiectiv și să respectăm câteva reguli simple:
„Încă avem multe necunoscute referitoare la perioada următoare și nu putem avea pretenția că deținem adevărul absolut.
Cred însă că noi cei care ne-am confruntat direct până acum cu efectele pandemiei suntem obligați să facem o analiză cât mai obiectivă a informațiilor pe care deja le avem, astfel încât să putem oferi părinților, profesorilor și bineînțeles copiilor o perspectivă cât mai realistă, care să genereze cât mai multă transparență și claritate în înțelegerea corectă a situației, punând în balanță riscurile, ce ne-am putea asuma să facem și ce nu.
Haideți să vedem pentru început ce știm din date statistice disponibile până acum.
Într-un studiu efectuat pe 70.000 cazuri de persoane infectate cu SARS CoV-2, s-a observat că doar 1,3% dintre acestea, au fost copii iar dintre ei, doar 30% au necesitat internare (0,4%,din totalul cazurilor), majoritatea fiind forme asimptomatice și ușoare. Dintre copiii pozitivi, doar 1,7% au necesitat internare în secția de ATI.
Conform studiilor, cât și observațiilor noastre de până acum, numărul copiilor depistați pozitiv cu SARS CoV-2 a fost într-adevăr mult mai mic comparativ cu cel al adulților, foarte puțini dintre ei făcând forme mai grave, în special cei care aveau deja alte probleme de sănătate precum malformații congenitale, diabet zaharat, obezitate etc. Marea majoritate a formelor la copii sunt asimptomatice sau minim simptomatice, ceea ce face foarte dificil depistarea copiilor pozitivi.
În același timp, copiii care au contactat virusul îl pot transmite mai departe, în familie sau la alte persoane cu care intră în contact, iar dacă aceste persoane sunt mai vulnerabile, pot dezvolta forme grave.
Din perspectiva educației, sunt evidente beneficiile prezenței la școală, atât pentru legătura umană și profesională dintre profesori și elevi, pentru socializarea dintre copii, pentru copiii care nu au facilități pentru școala online, pentru părinții care nu au cu cine să-i lase acasă și așa mai departe…
Așadar, ținând cont de cele de mai sus și simplificând lucrurile, va trebui să găsim abordarea optimă (perfectă probabil că nu există), prin care să reușim să gestionăm cât mai bine riscurile descrise, să colaborăm cât mai strâns toți cei implicați (oficialități, medici, părinți, profesori, copii) astfel încât să fie tot timpul clar pentru toți acest raport riscuri/beneficii pentru ca asumarea măsurilor decise să fie astfel în cunoștiință de cauză.
Concret, eu consider că este bine ca elevii să revină la școală (evident cu condiția să nu avem o explozie a pandemiei până atunci sau ulterior), dar pentru că va fi foarte dificil să ținem sub control contaminarea, va trebui să ne concentrăm pe prevenirea formelor grave de boală, atât la copii, cât și la familiile acestora.
Propun următoarele măsuri ce ar trebui foarte strict asumate și respectate:
1) părinții trebuie să aibă un rol esential în triajul epidemiologic zilnic. Ei sunt cei care ar trebui să cunoască eventualele manifestări ale copilului și să decidă netrimiterea acestuia la școală. Bineînțeles că e nevoie de un ghid clar de instrucțiuni transmis tuturor părinților în acest sens (plus consultarea medicului de familie), pentru că este esențial ca, în primul rând, copiii care au deja simptome posibile de COVID-19 să nu ajungă la școală, cât nici cei despre care părinții știu că au intrat în contact cu persoane dovedite pozitiv COVID-19.
2) copiii care sunt mai vulnerabili și mai predispuși la a face eventuale forme grave, mă refer aici la copiii care au deja alte probleme de sănătate precum malformații congenitale, diabet zaharat, obezitate etc ar trebui să facă cursuri online.
3) aceleași măsuri pentru cursuri online ar trebui luate și în cazul copiilor care au contact direct în familie cu persoane adulte vulnerabile, cărora le-ar putea transmite virusul, iar aceștia ar putea dezvolta forme grave (bătrâni, diabetici, cardiaci etc). Sau dacă îi trimit la școală, să reducă acasă contactul copiilor cu aceste categorii de persoane.
4) educarea de către părinți și profesori a copiilor, pe limbajul lor, specific fiecărei vârste (la fel, pe baza unui ghid recomandat) pentru a înțelege si accepta singuri măsurile de bază pentru prevenție, dar și pentru eventuala recunoaștere a unor posibile simptome.
5) urmărirea de către părinți a respectării măsurilor de protejare a copiilor și când nu sunt la școală (evitarea locurilor aglomerate, purtarea măștilor și igiena permanentă a mâinilor) pentru a nu se contamina în comunitate.
6) unitățile școlare trebuie să se organizeze astfel încât să evite activitățile cu risc epidemiologic crescut (aici trebuie analizată pur și simplu fiecare activitate în funcție de potențialele riscuri și luate măsuri specifice punctuale, ex. ore de sport care nu trebuie ținute în săli de sport mici și neaerisite etc).
7) în unitățile școlare trebuie evitată supra-aglomerarea claselor, o parte dintre elevi pot rămâne acasă pentru a urmări online cursurile, prin rotație ( poate cu prioritate pentru online pentru cei cu risc sau care au în familie persoane vulnerabile). Dar aici, foarte important este ca grupele formate să se mențină în aceeași structură, astfel încât dacă se depistează un caz pozitiv, să nu fie afectată pentru izolare decât grupa acelui copil, iar cealaltă să poată veni la școală (de exemplu, dacă o clasă de 30 de elevi se împarte în două grupe de câte 15 elevi, grupele să-și păstreze exact aceeași structură și să vină pe rând la școală, câte 2 săptămâni fiecare grupă, iar dacă există un caz pozitiv într-o grupă, va fi izolată doar acea grupă).
8) unitățile școlare trebuie să asigure o dezinfectare zilnică claselor, cât și posibilitatea spălării pe mâini a copiilor.
9) în pauze, clasele trebuie aerisite, iar ideal ar fi ca grupele de copii care sunt la școală să păstreze distanța între ele, chiar dacă vor ieși în curtea școlii (știu că acest lucru este greu de realizat, dar nu imposibil dacă se stabilește un anumit flux și eventual orar pe clase), sau cel puțin masca să fie obligatorie atunci când se întâlnesc clase diferite de copii (pentru că în interiorul unei grupe de copii prezente la școală este practic imposibil să se păstreze permanent distanța fizică între copii este important ca măcar grupele diferite să nu se apropie).
10) cadrele didactice trebuie să cunoască foarte bine posibilele simptome pentru COVID-19 și să nu vină la școală dacă constată astfel de manifestări.
11) cadrele didactice trebuie să păstreze distanța fizică de 2 m în clase față de elevi și să poarte obligatoriu mască în timpul orelor, cât și în interiorul școlii, în general.
12) să existe în fiecare școală un regulament de ordine interioară dedicat masurilor COVID-19, semnat și respectat de profesori și elevi, precum și un regulament asumat și de părinți.
13) să existe o comunicare permanentă, deschisă și constructivă între profesori, părinți și elevi pentru informare, consultare și decizii.
Toate cele de mai sus sunt bineînțeles doar recomandări, dar cred că esențial este să se analizeze bine fiecare potențial risc și să se găsească punctual, împreună, cele mai bune soluții, între profesori, părinți și elevi, printr-o comunicare constructivă permanentă.
Evident că va fi o perioadă diferită față de anii anteriori, în care se cer asumate eforturi suplimentare de la toți cei implicați menționați mai sus, dar toate acestea se fac de fapt spre binele tuturor, iar dacă există deschidere, înțelegere, asumare și dialog constructiv permanent cred că ne putem adapta și gestiona bine împreună lunile care vor veni.
Este important ca specialiștii să editeze diverse materiale care să ajute școlile, profesorii, părinții și elevii și chiar să putem avea un dialog direct pentru a încerca să găsim împreună cea mai bună (dar și realist de implementat) abordare, astfel încât să încercăm să evităm viitoare focare, iar activitatea școlară să decurgă cât mai apropiat de normal.
Cuvintele cheie în demersul de a oferi copiilor noștri o educație de calitate în condiții de siguranță sunt: RESPONSABILITATE și SOLIDARITATE!”, a scris dr Virguil Musta pe pagina de Facebook intitulată City Doctors-comunitate pentru sănătate!
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
