Modul parșiv în care COVID-19 distruge plămânii fără să-ți dai seama
Doi medici arată modul parșiv în care COVID afectează plămânii, mai ales la pacienții tineri și sănătoși. Aceștia duc, fără să știe, boala pe picioare, iar la un moment dat starea lor se agravează brusc...
Revoltată de cei care neagă existența coronavirusului și a bolii dată de acesta, COVID-19, dr Adina Cojocaru a povestit, pe pagina sa de Facebook, cazul unui bărbat tânăr care a ajuns brusc la Urgență deși nu avusese simptomele clasice.
„Un caz de azi noapte. Pacient în vârstă de 37 ani, se prezintă la camera de gardă Floreasca pentru sindrom subocluziv intestinal și subfebrilitate. CT-ul lui arată pneumonie interstițială. Are 65% saturație în oxigen. Pentru el definiția de caz a Institutului de Sănătate Publică nu mai face doi bani. Și sunt multe asemenea cazuri, cele mai multe atipice, mulți au doar somnolență, astenie, cefalee. Ei merg pe picioare chiar dacă au saturația foarte jos, merg la cumpărături, cu transportul public și nu sunt de rea credință. Pur și simplu cred că în lipsa febrei și a tusei nu au această boală. Starea se deteriorează brusc, au nevoie de oxigen și apoi ajung la ATI. Cum facem cu ei domnule doctor Bittman? Doamnă doctor Corina Chiriac? Îi trecem la numărătoare sau ne alăturam corului de ageamii care urlă că pacientul s-a internat pentru că nu făcea c... și nenorociții de doctorii i-au pus diagnostic de COVID? Nenorociții de doctori sunt obosiți, duc lupta cu o boală parșivă, cu atoateștiutorii, cu cei de rea credință, din păcate uneori și cu cei de bună credința, pentru că e o boală imprevizibilă (pacientul în cauză nu crede că are COVID, înțelege cu greu ce i se întâmplă), duc lupta cu lipsa de bun simț, cu masca purtată sub nas, cu măsurile haotice ale autorităților. Imaginea CT e atât de sugestivă, saturația în oxigen nu mai spun, pacientul va pleca la lași sau în Medgidia pe locuri eliberate în ATI. Acolo îl așteaptă Dumnezeu cu milă lui. În București nu mai sunt locuri libere”, a scris dr Cojocaru.
Discrepanța uriașă dintre ce simte pacientul și ce vezi la radiografie
La rândul său, Radu Țincu, medic primar în secția ATI de la Spitalul Floreasca, a explicat la Digi24 ce înseamnă „happy hypoxia”, care arată de fapt cât de parșivă și periculoasă poate fi boala dată de coronavirus: un bolnav poate avea o saturație a oxigenului de până la 65% (în condițiile în care nu trebuie să scadă sub 93-94%) și cu toate acestea, să fie pe picioare, fără să prezinte o simptomatologie severă. Apoi, brusc, are o cădere și ajunge să aibă nevoie de terapie intensivă. Unii dintre acești pacienți rămân dependenți de oxigen ventilat chiar și după ce organismul scapă de virus.
„Vin cu saturații de 65-70 la sută, fără să aibă neapărat o simptomatologie alarmantă. În mod normal, la un pacient care are o saturație atât de mică, ne așteptăm să resimtă mult mai acut lipsa de oxigen decât o face în realitate. Este ceea ce se numește „silent hypoxia” (hipoxia tăcută) și „happy hypoxia”. Este o hipoxie care nu-ți creează niciun fel de simptom decât în momentul în care ajungi să fii intubat. Este un prag foarte labil între momentul în care ai această saturație - pe care o suporți foarte bine - și momentul în care ajungi să fii intubat. Suntem surprinși, vă spuneam, că acești pacienți au o simptomatologie foarte redusă comparativ cu starea lor, pe de o parte, iar pe de altă parte, imaginile tomografice sunt catastrofale, este o afectare pulmonară bilaterală, cu afectări de peste 50-60-70 la sută din ambele câmpuri pulmonare”, a explicat dr Radu Țincu.
Doctorul, care este medic primar Terapie Intensiva – Toxicologie, spune că dacă această saturație de oxigen s-ar înregistra la un pacient cu orice alta boală, acesta ar resimți foarte puternic simptomele. COVID-19, însă, le maschează cumva.
„Aici este partea interesantă pe care SARS-CoV-2 o determină: pacientul are afectare pulmonară de peste 70 la sută, bilaterală, dar nu resimte acest lucru decât atunci când se produce căderea bruscă ce duce la intubare și ventilare mecanică a acestor pacienți. (...) Am mai văzut pacienți cu asemenea complicații pulmonare severe, însă aici ce te frapează este discrepanța dintre cum se prezintă pacientul la spital și care este imaginea radiologică. În mod normal, un astfel de pacient ar fi trebuit să fie mult mai grav, să resimtă într-un mod mult mai acut această afectare pulmonară. (...) Pacientul care ajunge intubat și ventilat mecanic are o mortalitate foarte ridicată, de peste 60-70 la sută. Acest lucru nu este cauzat de intubație, ci pentru că nu mai are capacitate pulmonară suficientă pentru a-și realiza schimburile gazoase.”, a explicat Radu Țincu.
Iar „vindecarea” nu garantează de fapt revenirea la viața de dinainte, odată ce afectarea pulmonară a fost atât de mare.
„Din păcate, sunt foarte mulți pacienți care au rămas cu afectare pulmonară și după ce s-au vindecat de SARS-CoV-2, aceasta însemnând o reducere a capacității pulmonare, iar unii dintre ei, din păcate, sunt și acum la domiciliu cu oxigeno-terapie și necesită aparate de oxigen la domiciliu”, a mai spus dr Radu Țincu.
-
-
Mircea Lucescu a murit la vârsta de 80 de ani07.04.2026, 21:00
-
Ce trebuie să știi despre contraceptivele hormonale07.04.2026, 20:49
-
De ce apare și ce afecțiuni hormonale ascunde părul din bărbia femeilor07.04.2026, 19:23
-
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
