Descoperirea aduce noi informații despre tratarea pacienților COVID-19 cu tulburări autoimune care vizează nervii.
Cercetătorii de la Rutgers Robert Wood Johnson Medical School (Universitatea Rutgers) au raportat primul caz de COVID-19 care a declanșat recurența sindromului Guillain-Barré - o afecțiune rară în care sistemul imunitar al corpului atacă nervii și poate duce la insuficiență respiratorie și moarte.
Deși au existat mai multe rapoarte despre sindromul Guillain-Barré după COVID-19, acesta este primul în care COVID-19 a declanșat de fapt reapariția afecțiunii - la un bărbat de 54 de ani care suferise de sindromul Guillain-Barré de două ori și a avut o a treia apariție după testarea pozitivă pentru COVID-19, conform raportului de caz Rutgers publicat în revista Pathogens (link direct raport de caz).
„Pacientul a venit la Urgență plângându-se de dificultate progresivă la înghițire, apoi a avut febră timp de trei zile, urmată de o slăbiciune la nivelul brațelor, picioarelor și a feței”, a spus Erin McDonnell, student la medicină care a făcut descoperirea. „Simptomele sale au fost mai grave de data aceasta decât în episoadele anterioare. De atunci și-a revenit”.
Cercetătorii au analizat aproximativ 1.200 de pacienți din spital diagnosticați cu COVID-19, care au fost internați și externați în perioada martie-mai 2020 și acesta a fost singurul caz în care COVID-19 a declanșat reapariția sindromului Guillain-Barré.
„Recomandăm ca pacienții care dezvoltă COVID-19 și au antecedente de tulburări autoimune [demielinizante] în care sistemul imunitar al organismului atacă mielina care le izolează și le protejează nervii, să fie atent observați timp de câteva săptămâni pentru simptome neurologice”, a spus Payal Parikh, profesor asistent la Rutgers Medical School, care a condus studiul împreună cu Martin Blaser, director al Centrului pentru Biotehnologie și Medicină Avansată.
Constatările vor îmbunătăți înțelegerea spectrului sindromului Guillain-Barré, care poate fi declanșat de infecția acută virală sau bacteriană, și va ajuta la crearea tratamentelor adecvate pentru pacienții cu COVID-19, au notat cercetătorii.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
