În rarele cazuri în care anevrismul cerebral dă simptome, atunci ele pot fi înșelătoare, putând fi confundate cu cele ale altor boli, a explicat Dr Cristian MIHALEA, EXCLUSIV la Interviurile DC News și DC...
Parșivitatea anevrismului cerebral e că nu dă simptome decât când e deja foarte mare sau în cazuri rare, când acest balon format din peretele unui vas de sânge presează pe anumite grupe de nervi, a explicat, EXCLUSIV la Interviurile DC News și DC Medical, dr Cristian Mihalea, medic primar Radiologie Imagistică-Medicală, cu supraspecializare în Neuroradiologie Intervențională, și care operează la Spitalul CHU Bicentre din sudul Capitalei Franței și la Spitalul Clinic Sanador din București.
„Marea șarlatanie a anevrismului cerebral este că este un diagnostic care nu doare, nu dă simptome decât excepțional, în descoperim mai degrabă ocazional, atât în România, cât și în Franța, cât și în țările civilizate, de regulă pe o investigație RMN făcută din cu totul alte motive. Anevrismul de peste 12-13 milimetri poate da dureri de cap, poate da cefalee. Dar anevrismele de 4, 5, 6, 8 milimetri nu sunt simptomatice decât excepțional, când apasă anumite perechi de nervi cranieni și avem ptoză palpebrală sau avem manifestări de echilibru în fosa posterioară de exemplu, pe circulația vertebro-bazilară. De aceea este un diagnostic foarte greu de pus fără o imagistică de înaltă calitate, vorbesc de angiografie, RMN sau angioCT”, a explicat specialistul.
El spune și că a observat din practica medicală că există un risc de a moșteni genetic această predispoziție la a face anevrisme cerebrale.
„În familie, și ăsta este un sfat pe care-l dau pacienților, care au o fiică, un fiu, o mamă, un tată care are anevrism cerebral, le recomand pacienților să-și controleze membrii familiei de gradul 1. Am avut surprize, se pare că există o transmitere genetică, până la urmă o slăbiciune a colagenului și nu de multe ori, în un 10% din cazuri, poți să ai surprize. Adică are mama și poate avea și fiica”, a spus dr Cristian Mihalea.
Apoi, este posibil chiar ca o deficiență de colagen să indice posibilitatea apariției unui anevrism, medicul explicând și că acum se desfășoară o cercetare pentru a vedea dacă există markeri care ar putea arăta predispoziția pentru astfel de afecțiuni, așa cum există spre exemplu pentru anumite cancere care apar la femei sau pentru boala Alzheimer.
„Din păcate discutăm la momentul actual de limita Medicinei moderne. Mergem spre genetică foarte mult, în spitalul unde lucrez, în Bicentre, în Paris, facem deja prelevări genetice. Adică pacienții care îi diagnosticăm cu anevrism și le facem o angiografie, prelevăm sânge arterial, cu acordul lor bineînțeles, și-l fenotipăm pentru a vedea dacă nu cumva există o susceptibilitate cromozomială pe care o putem identifica, și să știm din naștere că pacientul dacă are un anume fenotip genetic, are șanse foarte mari să dezvolte la 30-40 de ani anevrisme. Dar la momentul actual suntem la stadiul de cercetare. A doua direcție în care merge cercetarea este ca atunci când au un anevrism cerebral, să știu când se va rupe. RMN-ul de perete anevrismal poate să ne spună, sunt niște secvențe foarte mici, foarte fine, pe o unitate de voxel foarte mică, în care de fapt cuantificăm gradul de inflamație în peretele anevrismului ș probabil că în urătorii ani vom putea ști, dacă am un anevrism de 7 milimetri, care nu are niciun fel de inflamație în perete, printr-un anume protocol de scanare RMN, că anevrismul acela nu prezintă un risc de ruptură. Deci, dacă pacientul refuză să se embolizeze sau să se trateze, nu e o dramă. Dar dacă ai inflamație în peretele anevrismal e foarte. Foarte indicat, cât mai rapid, să fie tratat”, a arătat dr Cristian Mihalea.
Dar ce facem greșit în viața de zi cu zi de ajungem să dezvoltăm aceste anevrisme? Dr Cristian Mihalea spune că în primul rând contează stilul de viață, care ar trebui să fie unul sănătos care să ne protejeze să dezvoltăm hipertensiunea arterială.
„E greu de spus la momentul actual care sunt toți factorii de risc, dar sunt doi pe care îi putem corecta. Primul este hipertensiunea arterială, care dă atât bolile cardiovasculare despre care bine s-a vorbit aici în multe emisiuni, trebuie corectată dacă ea apare pentru că favorizează creșterea sau apariția unui anevrism cerebral. Și al doilea factor care trebuie corectat este, evident, fumatul. Uneori avem senzația că poate îl incriminăm pentru orice, dar nici nu putem demonstra o legătură de cazualitate directă între fumat și anevrism. Dar știm că dacă pacientul continuă să fumeze ca un pompier, observăm de la an la an că anevrismul crește poate mai accelerat decât la un pacient care nu fumează. Adică crește cu 2 milimetri pe an în loc de 1 milimetru pe an și ăsta este un semnal de alarmă pentru cei care se știu cu anevrisme”, a arătat dr Cristian Mihalea.
Cum se tratează malformația cerebrală arterio venoasă și cât de important e pentru viața pacientului să nu evite intervenția, aflați din video:
Radiologia intervențională combină competențele în imagistică și în proceduri minim invazive ghidate imagistic
Când este nevoie de RMN la prostată. Medicii recomandă acest tip de investigație în anumite cazuri.
Adrian Dijmărescu, medic primar radiologie imagistică la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a vorbit despre substanțele de contrast.
Tasarea sau tasările coloanei vertebrale sunt subdiagnosticate, iar acestea pot indica un risc de osteoporoză.
Angiografia identifică venele blocate și depistarea unui anevrism.
Cancerul de sân este al treilea cel mai frecvent tip de cancer din România. Care sunt simptomele, cauzele și pașii detratament
