”Ați pornit în sistemul sanitar de la nivelul cabinetului, ați lucrat în țară, în Capitală, ați ajuns la un institut de prestigiu, sunteți de o viață în sistem. Vedeți medici lucrând fără hârtii, fără foaie de observație, fără rețeta de hârtie”, l-a întrebat jurnalistul Val Vâlcu pe ministrul Sănătății, Alexandru Rafila în cadrul dezbaterii ”Ce probleme din sistem poate rezolva digitalizarea Sănătății?", de la DC Medical.
”Îmi doresc acest lucru, și medicii, cred, că își doresc acest lucru foarte mult. Noi ne confruntăm cu implementarea sau dezvoltarea în zona asigurărilor de sănătate, a Caselor de Sănătate. Cred că acolo, unde știți că există un sistem unic integrat, apar din când în când neplăceri, mai ales medicilor care operează acest sistem, pentru că nu funcționează întotdeauna așa cum ar trebui.
Avem acum oportunitatea să schimbăm lucrurile și cred că trebuie schimbate urgent, din punct de vedere al digitalizării sau aș spune a redigitalizării, în sensul în care o soluție informatică ce să aibă toate componentele prevăzute de la început, mă refer aici și la upgrade și la mentenanță, care a împietat vechiul sistem, nu are rost să intrăm în detalii, dar în mod evident, și dvs vedeți, și medicii, și pacienții, resimt această disfuncționalitate care există la nivelul sistemului unic integrat informatic de la Casa Națională de Sănătate.
Sigur, nu e într-un fel vina actualei conduceri a CNAS, dar e vorba de modul de concepere. Eu am fost mai puțin implicat, mai puțin familiar cu acest domeniu, dar este clar că acolo a fost o disfuncționalitate conceptuală”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în cadrul dezbaterii ”Ce probleme din sistem poate rezolva digitalizarea Sănătății?", de la DC Medical.
Rafila: Sunt lucruri perfectibile
”Avem oportunitatea prin PNRR să rezolvăm aceste disfuncționalități și cel mai important, să facem sistemele interoperabile. Noi, la minister, avem două domenii în care trebuie să asigurăm această digitalizare și interoperabilitate.
Unul, la nivelul spitalelor, trebuie minimum 200 de spitale incluse în această procedură de digitalizare și unități de sănătate publică, care înseamnă DSP-uri, INSP, ce sunt în subordinea Ministerului Sănătății.
În plus, componenta aceasta de telemedicină, care devine tot mai interesantă și tot mai necesară, pe de o parte devine necesară pentru că este vorba de accesul la serviciile de sănătate al oamenilor, mai ales în zonele în care personalul medical este deficitar.
Pe de altă parte, discutăm de posibilitatea monitorizării pacienților și oferirii de soluții terapeutice, chiar de la distanță, dar sigur că putem crea cadrul legal. Există și în noul proiectul noului contract-cadru privind decontarea serviciilor de telemedicină.
Dar, sigur, sunt lucruri perfectibile. Și aș vrea să vă dau doar un exemplu, în ceea ce privește imagistica.
Serviciile de imagistică se pretează, poate, cel mai bine la această variantă în care interpretarea investigațiilor imagistice se face de la distanță, de personal specializat. Totul este să păstram anumite limite și să nu credem că telemedicina și digitalizarea vor înlocui vreodată medicii și personalul medical.
Personal, consider că interacțiunea oamenilor cu medicul, atunci când au o suferință, este esențială, pentru că ea oferă nu numai încredere, ci și un anumit tip de percepție legată de posibilitatea evoluției favorabile.
Interacțiunea de la distanță, așa cum sunt și ale noastre, sunt foarte plăcute, dar câteodată simțim și nevoia să interacționăm direct.
Lucrul acesta nu trebuie neglijat, nu trebuie hiperbolizată telemedicina sau inteligența artificială în diagnosticul și tratamentul pacienților. Ea trebuie să fie complementară și să rămână așa, activităților medicale obișnuite.
Nu trebuie să le înlocuiască, ci trebuie să ușureze accesul și să îmbunătățească din calitatea vieții pacienților. Nu aș aduce aceste soluții în zona de înlocuire a personalului medical, de care avem nevoie în continuare și lucrăm în dezvoltarea unei politici de resurse umane.
Digitalizarea în sine, există, lucrăm foarte mult. MS este printre principalii beneficiari, soluții informatice simple, care scutesc oamenii de birocrație și le dau acces la diverse probleme administrative mult mai ușor și fără să interacționeze neapărat funcționarii din MS. Lucrul acesta este esențial și din alte puncte de vedere”, a mai spus ministrul Rafila.
Telemedicina, bună, dar nu poate funcționa peste tot
”Să nu începem cu să vrem să funcționeze de la început la capacitate maximă. Eu aș prefera să fie întâi funcțional și să îl creștem progresiv. Dacă ne propunem de la început să funcționeze la capacitate maximă s-ar putea să nu funcționeze deloc.
Cred că este mai rațional așa. Serviciile de telemedicină, în noua formă a contractului cadru sunt incluse la decontare. După ce lcrul acesta începe să funcționeze, trebui să avem și un training pentru că telemedicina, că nu vorbim doar de un capăt al relației, ci să ne gândim și la beneficiar, pacientul, care tot prin intermediul cuiva care este, de obicei calificat.
Telemedicina este o soluție pentru deficitul de personal medical, dar nu trebuie să ne gândim că îl înlocuiește. Prin telemedicină nu o să putem să facem intervenții chirurgicale, o să putem acorda,m cel mult, primul ajutor până vine un echipaj de ambulanță, dar putem să facem anumite tipuri de evaluări și de intervenții în alte specialități medicale, mai puțin în cele chirurgicale care și ele sunt deficitare în anumite zone.
Cred cu tărie că ea trebuie să fie complementară dezvoltării serviciilor ambulatorii care să ofere posibilitatea de investigații și tratament”, a mai spus ministrul Alexandru Rafila.
Mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
