Pe site-ul Ministerului Sănătății, la secțiunea Transparență Decizională este pus în dezbatere publică un Ordin care reglementează modul în care DSP-urile (Direcțiile de Sănătate Publică) vor...
Potrivit prevederilor art.28 din Ordinul ministrului sănătății nr.870/2004, pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, cu modificările și completările ulterioare, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății, la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București – adică a DSP-urilor - se va asigură permanența după următorul program:
- între ora de terminare a programului zilnic de activitate și ora de începere a programului din ziua următoare în zilele lucrătoare;
- cu o durată de 24 de ore în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează.
Asta înseamnă că la nivelul DSP-urilor va fi cineva „de gardă" seara, noaptea și în weekenduri. Mai mult, persoana care asigură permanența va fi responsabilă cu alertarea tuturor specialiștilor în cazurile în care e nevoie de ei.
Motivația proiectului de Ordin prevede că permanența „este asigurată de personalul de specialitate medico-sanitar din compartimentele aflate în subordinea directorului executiv adjunct sănătate publică și programe, în subordinea directorului executiv adjunct pentru control în sănătate publică și din cadrul laboratoarelor". În lipsă de personal, vor putea face „de gardă" și funcționarii publici.
Pentru a putea pune în aplicare această prevedere, vor fi modificate contractele de muncă ale angajaților din DSP-uri, iar cei care asigură permanența își vor recupera zilele în plus muncite.
„Pentru medicii în specialități paraclinice din cadrul compartimentelor aflate în subordinea directorului executiv adjunct sănătate publică și programe, în subordinea directorului executiv adjunct pentru control în sănătate publică și din cadrul laboratoarelor, care în situații deosebite pot fi chemați la sediul direcției de sănătate publică, se va completa în mod corespunzător fișa postului. Activitatea prestată la sediul direcției de sănătate publică pentru asigurarea permanenței se compensează cu timp liber corespunzător", arată motivația.
Fiecare șef de DSP va fi, practic, responsabil cu stabilirea și aprobarea graficului cu persoanele care asigură permanența.
Persoanele care vor fi „de gardă" nu vor sta, însă, la sediul DSP-ului, ci vor asigura permanența de la ele de acasă. Pe telefonul celor de bardă" vor fi redirecționate toate apelurile și tot ei vor primi pe mailuri sesizările, la care vor trebui să răspundă.
„(3) Permanența se asigură de la domiciliul persoanei stabilite conform graficului aprobat" și „(4) Persoana care asigură permanența la domiciliu, va prelua apelurile primite la sediul direcției de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti, ca urmare a interconectării telefonului persoanei cu telefonul direcției de sănătate publică".
Aceste două paragrafe au fost introduse în Ordin la sugestia DSP Prahova. Motivația este că personalul medico-sanitar la nivelul DSP-urilor este din ce în ce mai puțin, or pentru a asigura permanența este nevoie, săptămânal, de 16 persoane, care, ulterior, vor trebui să își și recupereze zilele lucrate în plus. Or asta va periclita desfășurarea activității în timpul programului normal de lucru, care presupune mai multe responsabilități pentru personalul de specialitate medico-sanitar din DSP-uri, ca urmare a obligațiilor din normele legislative nou apărute din mai multe domenii.
Aceștia au de rezolvat solicitări din domeniul organizării și funcționării secțiilor și compartimentelor de anestezie și terapie intensivă din unitățile sanitare; din domeniul avizării farmaciilor; din domeniul activității de autorizare a prestatorilor de servicii funerare conform HG nr.741/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice și sanitare privind serviciile funerare, înhumarea, incinerarea, transportul, deshumarea și reînhumarea cadavrelor umane, cimitirele, crematoriile umane, precum și criteriile profesionale pe care trebuie să le îndeplinească prestatorii de servicii funerare și nivelul fondului de garantare, și de acordare a avizelor de îmbălsămare conform anexei nr.3 la metodologia din anexa la Ordinul ministrului sănătății nr.1533/2017, privind aprobarea metodologiei de încadrare a riscului infecțios pentru persoanele decedate cu boli infecțioase etc.
Persoana care asigură permanența va sta, așa cum arătăm, acasă la ea, dar va răspunde la toate telefoanele primite și la toate sesizările venite pe email. În caz că, să zicem, apare un focar epidemiologic, ea va alerta inspectorii și medicii de specialitate, care se vor duce la sediul DSP-ului. Nu și persoana „de gardă", care rămâne la ea acasă.
„În cazul evenimentelor de sănătate publică cu impact asupra stării de sănătate a populaţiei, persoana care asigură permanența la domiciliu, cheamă la sediul direcției de sănătate publică, prin sistemul de chemări de la domiciliu, medici de specialitate", se arată în Ordin.
Cum să ne alegem asiguratorul medical privat. Ce trebuie să știm despre aceste opțiuni medicale.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
Ce sunt și care e diferența dintre CAS și CASS.
Colegiul Medicilor Stomatologi spune că dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici, doar 5.976 au contracte cu CNAS.
Iată lista serviciilor medicale gratuite de care beneficiază românii care nu plătesc asigurare de sănătate la stat.
În ce constă birocratizarea medicilor de familie. Punctul din PNRR care poate rezolva o mare problemă a sistemului.
Premierul Marcel Ciolacu a numit un nou șef la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
