Federația Sanitas arată că propunerea de liberalizare a programelor naționale de sănătate a fost făcută fără consultarea partenerilor sociali și proiectul e de fapt o direcționare a banilor în...
„Proiectul de ordonanță elaborat de Ministerul Sănătății care propune ca „serviciile medicale din cadrul programelor naționale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate să se deruleze în mod unitar atât prin furnizori publici, cât și prin furnizori privați" a fost elaborat și postat în transparență decizională de către Ministerul Sănătății fără o minimă consultare a partenerilor sociali", arată un punct de vedere transmis de SANITAS redacției DC Medical.
„Guvernanții obișnuiți să își asume toate proiectele de acte normative ce vizează soarta populației acestei țări consideră că astfel „se asigură accesul imediat al pacienților la tratament în cadrul programelor naționale de sănătate". Acest principiu ar fi benefic dacă nu s-ar urmări doar branșarea sectorului privat la fondurile publice în detrimentul instituțiilor de stat care au obligația constituțională de a asigura Dreptul la sănătate al populației.
Alocarea financiară pentru sănătate a continuat să fie și în 2019 cea mai mică din Uniunea Europeană atât ca alocare pe cap de locuitor cât și ca procent din PIB și, în ciuda subfinanțării cronice de care suferă sistemul public de sănătate, Ministerul Sănătății decide să împrăștie puținul acesta în buzunarele private, fără a iniția necesarele consultări cu partenerii sociali așa cum au fost acestea convenite chiar și în recentul semnat Contract Colectiv de Muncă la nivel de sector", notează Biroul Operativ al Federației SANITAS din România.
Sindicaliștii subliniază că finanțarea sistemului public de sănătate este apanajul asigurărilor obligatorii de stat. „Serviciile medicale private pot fi contractate doar în completarea serviciilor publice și doar acolo unde acestea lipsesc. Ori acest principiu este încălcat chiar de către cei chemați vremelnic să administreze sistemul public de sănătate prin asumarea unor astfel de inițiative legislative. Desigur că sistemul de sănătate cuprinde o componentă privată aflată într-un continuu proces de creștere, dar acest segment privat se autofinanțează din veniturile proprii, iar ca alternativă imediată ar fi înființarea sistemului privat de asigurări de sănătate ce se resimte ca o necesitate tot mai acută mai ales că alocarea publică este minimalistă", subliniază Sanitas.
O astfel de modificare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății ca cea recent propusă, arată sindicaliștii, „nu se poate face fără un studiu bine fundamentat, pentru evaluarea impactului nu numai asupra pacienților, ci și asupra resurselor materiale și financiare de care vor dispune instituțiile medicale publice".
Ei atenționează autoritățile că și în acest an au omis să prevadă sursa de finanțare pentru creșterile salariale acordate cu începere de la 1 ianuarie 2020 personalului medico-sanitar,„bani ce nu ar trebui să afecteze sumele contractate cu Casele de Asigurări pentru anul în curs. Să nu uităm nici faptul că spitalele publice au OBLIGAȚIA de a asigura cel puțin servicii medicale de bază pentru toate categoriile de pacienți, inclusiv pentru cei care nu-și permit plata acestora în sistem privat. Solicităm Ministerului Sănătății să facă public studiul de impact pe care se fundamentează proiectul de ordonanță".
În condițiile în care, în anul 2020 și în următorii ani vor fi alocate programelor naționale de sănătate aceleași sume de bani ca până acum (sau chiar mai mici în unele cazuri), susțin sindicaliștii, „este evident că accesul egal al spitalelor publice și al celor private la aceste resurse va direcționa, practic, mai mulți bani către sectorul privat. Și nu avem nicio certitudine că va exista o creștere similară a numărului de pacienți care vor apela la serviciile medicale private, renunțând la gratuitatea oferită de spitalele publice. În consecință, unele instituții medicale publice, care au și în prezent limitări bugetare, vor avea dificultăți și mai mari în asigurarea unui act medical de calitate – vor exista mai puțini bani pentru medicamente, pentru materiale sanitare, mai puțini bani pentru aparatură medicală performantă și, de ce nu, mai puțini bani pentru asigurarea salariilor personalului angajat".
„În calitatea sa de organizație sindicală națională reprezentativă a angajaților din sistemul public de sănătate și de asistență socială, Federația SANITAS învederează Ministerului Sănătății că are obligația de a respecta regulile de bază ale dialogului social și trebuie să discute cu TOȚI partenerii sociali impactul modificării legale preconizate, precum și orice alt act normativ care poate afecta direct sau indirect drepturile angajaților din sistemul de sănătate, inclusiv drepturile salariale", conchide Biroul Operativ al Federației SANITAS din România.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
Unde se pierd cele mai multe fonduri din sistemul de Sănătate. Patriciu Achimaș Cadariu, despre exemplul Germaniei.
În ce constă birocratizarea medicilor de familie. Punctul din PNRR care poate rezolva o mare problemă a sistemului.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
Condițiile în care asigurații pot beneficia de vaccinuri pe bază de prescripție electronică utilizată în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Începând cu 1 aprilie medicii de familie pot acorda mai multe mai multe servicii la domiciliile pacienților.
Colegiul Medicilor Stomatologi spune că dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici, doar 5.976 au contracte cu CNAS.
CNAS, schimbare importantă de la 1 martie.
