Bei un pahar de alcool seara, la cină? Află cum îți afectează, de fapt, creierul.
Studiul, publicat în jurnalul Neuropharmacology, a fost coordonat de dr. Yufei Huang, cercetător postdoctoral, în laboratorul dr. Jun Wang de la Departamentul de Neuroștiințe și Terapeutică Experimentală.
Echipa de specialiști s-a concentrat pe modul în care alcoolul afectează circuitele cerebrale responsabile de flexibilitatea comportamentală. Aceasta reprezintă capacitatea noastră de a ne ajusta comportamentul atunci când situațiile se schimbă. Este o abilitate care se deteriorează devreme, atât în caz de dependență, cât și în boala Alzheimer.
"Ne-am întrebat dacă nu cumva aceleași circuite implicate în flexibilitate și adaptare sunt importante și în boala Alzheimer", a explicat dr. Yufei Huang.
Cercetătorii au analizat circuitul corticostriatal, o cale neurală majoră care controlează luarea deciziilor. Pentru a testa efectele, au folosit modele animale care replică trăsăturile bolii.
Un grup a fost bazat pe beta-amiloid (proteina care formează plăci în creier), iar celălalt pe proteina tau (care formează ghemuri în interiorul celulelor nervoase). Rezultatele au fost surprinzătoare.
Alcoolul a provocat reacții complet inverse în circuitul corticostriatal, în funcție de tipul de patologie prezent. La modelele cu beta-amiloid, alcoolul a redus comunicarea în acest circuit. În schimb, la cele cu proteina tau, consumul de alcool a crescut activitatea și comunicarea pe aceeași cale neuronală.
"Această descoperire ne-a surprins total. Ne așteptam ca alcoolul să înrăutățească ambele condiții într-un mod similar, dar realitatea a fost alta", a declarat Huang.
În mod normal, beta-amiloidul provoacă o creștere anormală a activității neurale, în timp ce proteina tau reduce comunicarea dintre celule. Cercetătorii se așteptau ca alcoolul să accentueze aceste stări deja existente. Însă tiparul a fost exact invers.
"Rezultatele au fost aproape opuse față de așteptările noastre. Acest lucru evidențiază un principiu biologic important: combinarea a doi factori de risc nu produce întotdeauna un simplu efect de adunare", a adăugat dr. Huang.
Acest studiu demonstrează că boala Alzheimer nu este o afecțiune uniformă. Pacienții se află în stadii diferite, au modificări cerebrale distincte, predispoziții genetice unice și stiluri de viață diverse. Toți acești factori influențează modul în care creierul reacționează la stimulii externi, cum este alcoolul.
"Este un detaliu important, deoarece boala Alzheimer nu se manifestă la fel la toată lumea. Oamenii diferă prin stadiul bolii, tipul de modificări din creier, genetică și stil de viață", a subliniat dr. Yufei Huang.
Cercetarea scoate la iveală și o legătură neașteptată între studiul demenței și știința dependenței. Laboratorul condus de dr. Wang a analizat ani la rând modul în care substanțele precum alcoolul modifică circuitele învățării. Aceste substanțe provoacă schimbări pe termen lung în flexibilitatea creierului, exact acea capacitate care se pierde în primele faze ale Alzheimerului.
Pe lângă perturbarea semnalelor electrice, alcoolul pare să afecteze și celulele imunitare ale creierului, numite microglia. Aceste celule au rolul de a menține sănătatea cerebrală și de a curăța depozitele dăunătoare de amiloid. Impactul negativ a fost vizibil mai ales în modelele bazate pe proteina beta-amiloid.
"Alcoolul nu doar că a modificat funcția circuitelor cerebrale, dar a părut să perturbe și răspunsul celulelor imunitare din creier. Aceasta ar putea fi o cale prin care alcoolul contribuie la disfuncția cerebrală asociată cu Alzheimer", a explicat Huang.
Deși testele au fost realizate pe modele animale, concluziile deschid noi direcții pentru medicina umană. Persoanele care prezintă deja modificări timpurii în creier sau cele care poartă gene de risc ar putea reacționa complet diferit la consumul de alcool.
Echipa de cercetare își dorește ca studiile viitoare să analizeze consumul de alcool la oameni corelat cu biomarkerii cerebrali (nivelurile de amiloid, tau și markerii de inflamație). Astfel se va putea stabili cu precizie dacă alcoolul are efecte mai agresive în fazele incipiente ale bolii.
Sănătatea creierului este modelată de o combinație fină între biologie, mediu și stil de viață. Alcoolul nu are un efect universal, ci interacționează cu vulnerabilitățile deja prezente în organism, într-un mod mult mai complex decât am fi tentați să credem.
