Interdicția Australiei privind accesul minorilor sub 16 ani la rețelele sociale are efecte limitate, arată un studiu publicat de British Medical Journal.
Interdicția impusă de Australia copiilor sub 16 ani pe platforme precum Facebook, Instagram sau TikTok nu pare să fi schimbat semnificativ obiceiurile adolescenților, potrivit uneia dintre primele evaluări academice ale acestei măsuri considerate un model la nivel mondial. Cercetătorii spun că mulți tineri au găsit rapid metode de ocolire a restricțiilor.
Australia a interzis, în decembrie, accesul copiilor sub 16 ani la unele dintre cele mai mari platforme de socializare, printre care Facebook, Instagram și TikTok. Măsura a fost prezentată de autorități drept o intervenție necesară pentru protejarea minorilor de hărțuirea online, de presiunea socială și de ceea ce guvernul australian a numit „algoritmi prădători”.
Legea a atras atenția internațională deoarece Australia a devenit una dintre primele țări care a încercat să impună o restricție de vârstă atât de dură pentru accesul la rețelele sociale. În multe state, dezbaterea este abia la început, iar guvernele caută soluții pentru a limita influența marilor companii tehnologice asupra copiilor și adolescenților.
Un nou studiu, publicat în British Medical Journal și realizat de cercetători din Australia, arată însă că primele efecte ale interdicției sunt mult mai slabe decât se așteptau susținătorii măsurii. Potrivit autorilor, nu există suficiente dovezi pentru a spune că legea a produs, în primele luni, o reducere importantă a folosirii rețelelor sociale de către adolescenții sub 16 ani.
Cercetătorii au constatat că mulți utilizatori minori au continuat să intre pe platforme folosind conturi înregistrate pe numele unor persoane mai în vârstă, conturi false sau navigare în browsere private. Practic, interdicția a existat pe hârtie, dar aplicarea ei a fost incompletă, iar adolescenții au găsit rapid soluții pentru a rămâne conectați.
Autorii studiului au scris că nu au găsit suficiente dovezi pentru a concluziona că expunerea la noua lege a avut efecte timpurii importante asupra utilizării rețelelor sociale de către adolescenții sub 16 ani.
Studiul a analizat comportamentul a peste 400 de tineri utilizatori de social media, intervievați imediat înainte de intrarea în vigoare a restricțiilor și apoi din nou, la trei luni după aplicarea acestora. Rezultatele arată o imagine amestecată: pentru copiii de 12-13 ani, schimbarea a fost foarte mică; pentru cei de 14-15 ani s-a observat o ușoară scădere; iar pentru tinerii de 16 ani și peste, utilizarea rețelelor sociale chiar a crescut.
Cercetătorii spun că perioada imediat următoare intrării în vigoare a legii a fost marcată de implementare limitată, conformare incompletă și ocolirea pe scară largă a restricțiilor.
Legea australiană pune responsabilitatea direct pe companiile de social media. Platformele trebuie să demonstreze că au făcut eforturi reale pentru a identifica și elimina utilizatorii sub 16 ani. Dacă nu pot arăta că au luat „măsuri rezonabile”, companiile riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni, echivalentul a aproximativ 34 de milioane de dolari americani.
În martie, autoritățile australiene au acuzat Facebook, TikTok și YouTube că nu și-au respectat obligațiile. Ministrul Comunicațiilor, Anika Wells, a declarat atunci că legile Australiei nu eșuează, ci marile companii tehnologice sunt cele care nu respectă regulile. Ea a insistat că verificarea vârstei utilizatorilor nu ar trebui să fie nici imposibilă, nici dificilă pentru firme cu resurse uriașe și tehnologii avansate.
Comisia eSafety din Australia a semnalat, separat, „îngrijorări semnificative” legate de Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok și YouTube. Autoritățile susțin că aceste platforme trebuie să facă mai mult pentru a împiedica accesul copiilor sub 16 ani.
Unele platforme au început să folosească instrumente de inteligență artificială pentru estimarea vârstei utilizatorilor pe baza fotografiilor. În alte cazuri, utilizatorii pot alege să își dovedească vârsta prin încărcarea unui act de identitate emis de stat.
Aceste metode ridică însă alte probleme, de la protecția datelor personale până la riscul ca adolescenții să se mute pe platforme mai puțin reglementate. Companiile de social media au avertizat deja că interdicțiile dure ar putea împinge tinerii către zone mai obscure ale internetului, unde protecția este mai slabă, iar riscurile pot fi mai mari.
Pe de altă parte, susținătorii legii spun că expunerea excesivă la rețelele sociale are efecte negative asupra sănătății mintale, somnului, atenției și stimei de sine a adolescenților. Pentru mulți părinți, măsura a fost văzută ca o soluție necesară într-o perioadă în care copiii petrec tot mai mult timp cu telefonul în mână.
Cazul Australiei este urmărit atent la nivel internațional. Mai multe țări au introdus sau iau în calcul măsuri similare, printre care Regatul Unit, Indonezia, Emiratele Arabe Unite și Noua Zeelandă.
Pentru guvernele care caută un model de reglementare, primele concluzii ale studiului sunt importante. Ele arată că o interdicție generală poate avea un impact limitat dacă nu este însoțită de mecanisme eficiente de verificare, de cooperarea reală a platformelor și de reguli clare privind aplicarea sancțiunilor.
Studiul nu spune că legea este inutilă, dar sugerează că, cel puțin în faza inițială, efectele sale au fost modeste. Adolescenții au continuat să folosească rețelele sociale, iar platformele nu au reușit, sau nu au fost suficient de motivate, să blocheze rapid accesul minorilor.
Pentru Australia, următoarea miză va fi aplicarea fermă a sancțiunilor și stabilirea unor standarde tehnice clare. Pentru restul lumii, lecția este că lupta cu dependența digitală a adolescenților nu poate fi câștigată doar printr-o lege. Este nevoie de tehnologie, educație, presiune pe companii și implicarea părinților.
