"M-am culcat că am crezut că trece" reprezintă, din păcate, o replică încă actuală în cabinetele de cardiologie din România anului 2026.
În cadrul dezbaterii „Health Forum: Prevenția, investiție strategică în viață, sănătate și dezvoltare”, organizată de DC Media Group, specialiști de top au atras atenția asupra uneia dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului medical românesc: întârzierea prezentării pacienților la medic, chiar și în cazuri cu risc vital. Monica Trofin-Bănescu, medic primar cardiologie, șef al Secției de Cardiologie și coordonator USTACC la Spitalul Clinic SANADOR, a subliniat că lipsa educației sanitare și frica de diagnostic continuă să influențeze negativ prevenția și screeningul medical, inclusiv în Bucureștiul anului 2026.
Deși medicina a evoluat spectaculos, mentalitatea multor pacienți români rămâne blocată în tipare defensive. Chiar și în Bucureștiul anului 2026, teama de diagnostic și lipsa unei educații sanitare solide îi determină pe mulți să amâne vizita la specialist, chiar și atunci când viața le este pusă în pericol.
"Poate vi se pare ciudat că în zilele noastre mai sunt oameni pe care îi doare în piept, cu angină pectorală și spun că "m-am culcat că am crezut că trece". Poate vi se pare amuzant, dar există. La fel de bine există în București în anul 2026, oameni care vin la medic și li se recomandă niște investigații și spun "Haideți, doamna doctor, chiar așa de bolnav sunt?" Nu știu, că de asta recomand investigațiile. Raportul este din start defensiv. Multă lume merge la medic ca să primească confirmarea că e bine, cât mai repede și cât mai puține investigații, dacă se poate și cu garanții.
Informarea populației este deficitară în România. Este nevoie de mult mai multă informare. Și vorbim de București", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, Medic primar cardiologie, Șef Secție Cardiologie și coordonator USTACC, Spitalul Clinic SANADOR, în cadrul dezbaterii DC Media Group - "Health Forum: Prevenția, investiție strategică în viață, sănătate și dezvoltare".
Prevenția modernă nu se mai bazează doar pe istoricul familial. În prezent, medicina de precizie oferă instrumente avansate care pot convinge chiar și pacienții sceptici, cum sunt tinerii fumători, să adopte un stil de viață mai sănătos prin date concrete și analize specifice.
"În screening vorbim și de o medicină de precizie. Dacă ne uităm și la părinții noștri sau la bunicii noștri avem deja o idee despre ce înseamnă destinul nostru medical. O bună parte din bolile pe care le-au avut ei, le vom avea și noi.
În 2026 nu mai este suficientă această informație pentru a avea un impact asupra unui tânăr de 40 de ani fumător. Vrea mai multă informație și atunci evaluarea lipoproteinei este binevenită. Sunt necesari factori de risc mai specifici care să aibă un impact mai personal asupra pacienților", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, Medic primar cardiologie, Șef Secție Cardiologie și coordonator USTACC, Spitalul Clinic SANADOR, în cadrul dezbaterii DC Media Group - "Health Forum: Prevenția, investiție strategică în viață, sănătate și dezvoltare".
