Înălțarea Domnului: Tradiții, supertiții și obiceiuri

Dana Lascu / 09 iun 2021 / 23:33
Tradiții și superstiții de Înălțarea Domnului. Foto: DC Medical
Tradiții și superstiții de Înălțarea Domnului. Foto: DC Medical

Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) este una dintre cele mai mari sărbători creștine, sărbătorită în acest an la 10 iunie de ortodocși, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paști). Iată ce tradiții și supertiții sunt de Înălțare: 

Din secolul al IV-lea Biserica sărbătorește Înălțarea Domnului într-o zi de joi, înainte de Cincizecime-Rusalii, la 40 de zile de la Sfintele Paști.

Despre cum S-a arătat Hristos ucenicilor și femeilor mironosițe după Înviere și cum la 40 de zile de la acel moment a venit în mijlocul lor, pe când ei se aflau la Ierusalim, relatează Sfântul Evanghelist Luca. Evanghelia arată cum s-au înfricoșat ucenicii când l-au văzut, crezând că este o nălucă, iar Hristos înviat i-a liniștit, arătându-le semnele cuielor și cerând să mănânce, apoi: „I-a dus afară până spre Betania și, ridicându-Și mâinile, i-a binecuvântat. Și pe când îi binecuvânta, S-a despărțit de ei și S-a înălțat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Și erau în toată vremea în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu". (Luca cap. 24; 50-53)

Prin Înălțare, Hristos a împlinit misiunea pe care a avut-o de la Dumnezeu-Tatăl: să vină în lume, să Se nască, să trăiască, să sufere, să moară și să învieze.
Înălțarea Domnului a fost un eveniment din istoria Bisericii care s-a petrecut în văzul oamenilor, în lumină și în plină zi.

Cel puțin ucenicii Mântuitorului au fost prezenți la Înălțarea Sa, pentru ca întreaga lume să cunoască prin ei că Iisus Hristos S-a Înălțat la cer cu trupul transfigurat prin Înviere.

După Înălțarea la cer, Apostolii au devenit martorii Lui Hristos, propovăduind Evanghelia din Ierusalim până în Palestina și în țările și centrele din Marea Mediterană: Antiohia, Corint, Efes.

Cartea Faptele Apostolilor face cunoscută călătoria Sfântului Apostol Pavel la Roma. Sfântul Pavel din prigonitor al creștinilor a ajuns cel mai activ apostol, convertit după întâlnirea pe care a avut-o cu Hristos înviat pe drumul spre Damasc.

Biserica Ortodoxă Română sărbătorește la Înălțarea Domnului și ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.

Tradiții, superstiții și obiceiuri

De Înălțarea Domnului, se pun frunze de nuc la brâu, așa cum purta Mântuitorul când s-a înălțat la cer.

Se pune leușean la geam, pentru că se crede că plata aromată ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos. Fetele şi femeile se încing peste mijloc cu leuştean.

Vitele se bat cu leuștean, ca să se îngrașe și să fie ferite de boli tot anul.  

Caii nu sunt puși la căruță, primesc fân proaspăt pe săturate, se fac unele rugăciuni, pentru belșug și sănătatea animalelor.

În unele zone din țară se cântă din bucium, ca să nu se prindă farmecele și să fie alungate relele. 

În ziua de Înălțare nu se dă foc și sare din casă, nu se spală și nu se face curățenie. Nu se cultivă nimic după Înălțare, pentru că nu va rodi. 

Femeile care au morți în familie împart pâine caldă, lapte dulce, fiert cu pasat, ceapă verde și rachiu pentru sufletele celor plecați la Domnul. 

Oamenii cred că dacă cineva moare între Paște și Înălțare ajunge direct Rai. 

Se fac pomeni pentru morți și este ultima zi când se mai pot mânca ouă roșii, care se înroșesc tot astăzi, iar când se ciocnesc se spune „Hristos s-a Înălțat”- „Adevărat s-a Înălțat!”

Tot de Înâlțarea Domnului se sfințesc plantele medicinale ca să fie leac pentru boli peste an. La fel se sfințesc flori, frunze și ramurile de alun, nuc, leuștean și paltin, ca să ne ferească de farmece și de boli. 

Articole Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2021 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy